◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.02.2024

Un tipar sigilar
al Bisericii cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” din Nădlac

În anul 1755, în Nădlac, exista o veche biserică de piatră, cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Din cauză că era veche şi ruinată, credincioşii şi-au construit o altă biserică, din lemn, care, în 1759, nu era încă terminată. Cu timpul, devenind neîncăpătoare, biserica a fost înlocuită cu o alta de piatră, menţinând hramul celei vechi, a cărei construcţie a fost încheiată în anul 1829 [1]. De la această biserică se păstrează un tipar sigilar confecţionat din alamă [2]. El are o formă oval-verticală (39 x 37 mm) şi este gravat în incizie. Înălţimea totală a piesei sigilare este de 65 mm. În câmpul sigilar Sfântul Ierarh Nicolae [3], patronul bisericii din localitate,  înfăţişat în picioare, cu mitră arhierească pe cap, purtând sacos, felon şi omofor, ţinând în mâna dreaptă Evanghelia, iar în mâna stângă cârja arhierească. Legenda s-a scris în limba română, cu litere chirilice: * PECETUL BISERICII G[RECO] RĂSĂRIT[ENE] DIN NĂDLAC. La marginea spaţiului sigilar s-a gravat un oval perlat. Tiparul sigilar poate fi datat ca fiind din prima jumătate a secolului al XIX-lea [4]. Acest vestigiu sigilar ecleziastic este un izvor sigilografic valoros deoarece, el dovedeşte că Biserica ortodoxă din Nădlac şi-a păstrat hramul iniţial: ,,Sfântul Ierarh Nicolae”. Dar, întrebarea importantă pentru articolul nostru nu şi-a găsit totuşi un răspuns: care erau considerentele ce stăteau la baza alegerii hramului acestei biserici ? Ne gândim aici la profilul comunităţii credincioşilor în funcţie de Patronul bisericii. În modul acesta, asociem sigiliul cu numele sfântului care este hramul acestei biserici, precum şi cu comunitatea credincioşilor nădlăcani care l-au preferat ca patron spiritual, ştiind că Sfântul Nicolae este şi protectorul negustorilor. Aşadar, într-o comunitate a cărei biserici are acest hram ocupaţia principală poate fi negustoria.

 

Note bibliografice:

[1]  Despre bisericile din Nădlac, vezi Silviu Dragomir ,,Statistici sârbeşti din dieceza Caransebeşului şi Aradului în veacul XVIII”, în Foaie Diecezană, Caransebeş, 1 februarie 1909, nr. 5, p. 3;  ,,Tabel statistic-şematism”, în Îndrumător bisericesc, misionar şi patriotic, Episcopia Aradului, 1984, p. 84; Pavel Vesa, Biserici de lemn de odinioară, Arad, Ed. Gutenberg, 1997, p. 55; idem, Biserici de mir arădene între tradiţie şi modernitate, Arad, Ed. Mirador, 2000, p. 153; idem, Episcopia Aradului. Istorie. Cultură, Mentalităţi (1706-1918), Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2006, p. 642.

[2] Serviciul Judeţean Arad al Arhivelor Naţionale, Colecţia de tipare sigilare (sigilii), nr. inv. 308.

[3] Sfântul Nicolae (secolul al IV-lea), episcop de Myra. Episcopia sa de la Myra este în Licia, în sud-vestul Turciei şi era numită Mugla (David Hugh Farmer, Dicţionar al Sfinţilor, Bucureşti, 1999, p. 388). Reputaţia sa ca făcător de minuni a fost cauza cât şi efectul numeroaselor sale patronaje. Este sărbătorit pe 6 decembrie.

[4] Augustin Mureşan, Ioan Popovici, ,,Tipare sigilare bisericeşti din colecţia Direcţiei Judeţene Arad a Arhivelor Naţionale (II)”, în Ziridava, XXV/1, 2010, pp.134-135; Augustin Mureşan, Laurenţiu-Ştefan Szemkovics, Ioan Popovici, Tipare sigilare ale unor biserici din zona Aradului şi împrejurimi (secolele XVIII-XX), Arad, Ed. Gutenberg Univers, 2019, p. 34, Fig. 18, p. 86.

 

 

                                                                                             Augustin MUREŞAN

                                                                                              Foto: Florin Hornoiu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *