„Apa este cel mai neglijat nutrient în dieta noastră, dar unul dintre cele mai vitale.” (Kelly Barton)
Rezumat: 1. Necesarul optim al consumului zilnic de apă pentru o persoană este controversat: unii specialiști consideră că acesta este, în condiții normale de viață, de 2 litri, alții de 3 litri. Exprimarea este greșită și într-un caz și în altul, din cauză că, spre exemplu, „o persoană” este și de 60 de kg. și tot „o persoană” este și de 120 de kilograme. Numeroase studii recomandă: 1) 0.035 de litri (35 de mililitri) de apă pentru un kilogram corp, pentru bărbați, caz în care, pentru un bărbat de 100 de kg., un consum normal este 100 kg x 0,034 ml = 3,5 litri; 2) 0.027 de litri (27 de mililitri) de apă pentru un kilogram corp, pentru femei, ceea ce face ca, pentru femeie de 100 de kg., un consum normal este 100 kg x 0,027 ml = 2,7 litri. 2. Unii specialiști recomandă cantitățile de băut pe zi „de lichide”, alții „de apă”. Apa nu poate fi înlocuită de alte lichide, în special de băuturi carbogazoase (preparate din apă, cafeină, agenți aromatizați și mult zahăr, elemente dăunătoare organismului), sucuri, bere, cafea, ceai. Atunci când consumăm aceste „alte lichide” decât apă, ele nu numai că nu efectuează o hidratare a corpului, ci, dimpotrivă, o deshidratare prin aceea că jefuiesc organismul de apă. Deci, pe un kilogram corp, trebuie consumate cantitățile recomandate ca fiind optime „de apă” și nu de „alte lichide” precum cele menționate mai sus. 3. Foarte important este a se reține și faptul că, necesarul optim al consumului zilnic de apă al unei persoane, trebuie stabilit în contextul vieții reale al acesteia, care poate diferi chiar foarte mult, uneori chiar și de la o zi la alta, în funcție de mai mulți factori, dintre care cei mai importanți sunt prezentați în cele ce urmează.
Cuvinte și expresii cheie: apă; hidratare; deshidratare; consum zilnic de apă; necesarul hidric; litri de apă pentru un kilogram corp este considerat optim.
Din ceea ce am studiat în lucrările de specialitate ale unor elite cu recunoaștere pe plan internațional (a se vedea Bibliografia) îmi permit să exprim următoarele esențe, pe care le și aplic.
- Necesarul optim al consumului zilnic de apă pentru o persoană se stabilește în funcție de:
1) natura activității desfășurate și nivelul de activitate fizică,
2) mediul în care lucrează și/sau condițiile climatice,
3) sezon, cald sau rece,
4) vârstă,
5) dietă,
6) greutatea corporală,
7) starea de sănătate.
- Numeroase studii susțin că, necesarul optim, al consumului zilnic de apă, în funcție de greutatea corporală a persoanei, în condiții normale de muncă și de viață, este de:
2.1) 0.035 de litri (35 de mililitri) de apă pentru un kilogram corp, pentru bărbați, caz în care, pentru un bărbat de 100 de kg., un consum normal este 100 kg x 0,034 ml = 3,5 litri;
2.2) 0.027 de litri (27 de mililitri) de apă pentru un kilogram corp, pentru femei, ceea ce face ca, pentru femeie de 100 de kg., un consum normal este 100 kg x 0,027 ml = 2,7 litri.
- Apa trebuie băută în acea cantitate prin care să se asigure prevenirea:
3.1) unor pierderi de apă mai mari de 1 – 2% din masa corporală și
2.2) deshidratării organismului într-o asemenea măsură încât să cauzeze serioase probleme de sănătate.
Sunt cunoscute cazurile în care, mulți fotbaliștii au pierdut, numai în 90 de minute (cât a durat un meci de fotbal) mai mult de 3 litri de apă din corp prin transpirație, pierderea fiind în funcție de intensitatea efortului depus, de timpul jucat, de condițiile meteo etc.
În cazul în care nu s-ar asigura o hidratare corectă, s-ar ajunge chiar și în situația în care unii fotbaliști să fie scoși cu targa de pe teren din cauza deshidratării puternice.
- Necesarul optim al consumului zilnic de apă al unei persoane este și în funcție de vârstă.
Când intrăm în această viață, începem să bem apă cu lingurița, pentru ca, pe măsură ce creștem, necesarul acesteia să sporească până când ajungem adulți.
O dată cu înaintarea în vârstă, necesarul de apă se reduce treptat, în special după 65 de ani, și cu atât mai mult după 75 de ani, până se ajunge, în final … la o singură linguriță de apă (primirea Sfintei Împărtășanii pe patul de moarte), aceeași cu care fiecare om a început să consume apă după ce a venit pe lume.
- Necesarul optim al consumului zilnic de apă este diferit la bărbați față de femei. La sexul feminin, necesarul optim al consumului zilnic de apă este mai mic decât la bărbați, așa după cum am arătat anterior.
- Structura alimentelor și a băuturilor consumate influențează necesarul consumului zilnic de apă. La cei care consumă foarte multe supe, ciorbe, salate, fructe, ceaiuri, lapte și produse lactate, diverse băuturi, necesarul consumului zilnic de apă se reduce substanțial.
- Dimineaţa, imediat după trezire, este necesar un consum de circa 500 -750 de mililitri de apă pentru recuperarea unei părți din apa pierdută noaptea prin respiraţie, prin transpiraţie şi prin urină.
Un om, în stare normală de sănătate, elimină, într-o noapte, prin respiraţie, transpiraţie şi urină până 1,0 litri de apă, în funcție de mai mulți factori, în timp ce o persoană cu probleme de sănătate, precum cei cu probleme renale, prostatice, metabolice etc., poate elimina, într-o noapte, până 2,5 – 3,0 litri de apă.
Este ușor de înțeles că aceștia au nevoie strictă de un consum de apă dimineaţa, imediat după trezire, de circa 500 -750 de mililitri pentru rehidratarea organismului (reintroducerea terapeutică de apă în organismul deshidratat).
- Apa nu poate fi înlocuită de alte lichide, în special de băuturi carbogazoase (preparate din cafeină, agenți aromatizați și mult zahăr, elemente dăunătoare organismului), sucuri, cafea, băuturi alcoolice, băuturi energizante etc.
Atunci când consumăm aceste „alte lichide” decât apă, ele nu numai că nu efectuează o hidratare a corpului, ci, dimpotrivă, o deshidratare prin aceea că jefuiesc organismul de apă.
Deci, pe un kilogram corp, trebuie consumate cantitățile recomandate „de apă” și nu de „alte lichide”, precum cele menționate mai sus.
- Din cantitatea optimă de apă necesară organismului fiecăruia, în funcție de factorii menționați în acest material, în jur de o treime trebuie băută treptat începând cu aproximativ o oră înainte de fiecare din cele 3 mase principale ale zilei; această apă va umple o parte din stomac și va diminua pofta de mâncare.
- În timpul mesei trebuie evitat să bem apă din cauză că aceasta va dilua enzimele digestive din stomac, făcând dificilă digerarea și absorbția hranei.
- Un consum prea mare de apă are ca efect „intoxicaţia cu apă”, ceea ce conduce la hiponatremie, adică la un nivelul redus de sodiu din sânge care, în lipsa unui tratament, poate favoriza apariţia unor complicaţii grave, chiar fatale.
- Nu trebuie să aşteptăm senzaţia de sete pentru a consuma lichide.
Apa trebuie consumată astfel încât să evităm să ajungem să avem senzaţia de sete.
Atunci când deja am ajuns în situația de a ne fi sete, exprimată și prin a avea gura uscată, am intrat în procesul de deshidratare, care este dăunător pentru sănătatea organismului.
Când nu se bea destulă apă, o mare parte din toxinele acumulate în organism nu se mai elimină și începe starea de deshidratare, care cauzează multe probleme de sănătate.
- În CONCLUZIE, necesarul optim al consumului zilnic de apă al unei persoane trebuie stabilit în contextul vieții reale al acesteia, care poate diferi foarte mult, uneori și de la o zi la alta, în funcție de mai mulți factori, dintre care cei mai importanți sunt:
1) natura activității desfășurate,
2) mediul în care are lucrează,
3) greutate corporală,
4) sezon (de vară, de iarnă),
5) necesitatea preveniri unor pierderi de apă mai mari de 2% din masa corporală,
6) necesitatea evitării deshidratării organismului într-o asemenea măsură încât să cauzeze serioase probleme de sănătate,
7) vârstă,
8) sexul persoanei, masculin sau feminin,
9) structura alimentelor și a băuturilor consumate,
10) apa pierdută noaptea prin respiraţie (expirație), prin transpiraţie şi prin urină.
- Ce ne rezervă viitorul ?
Viitorul medicinei este și cel al „medicinei personalizate”, în care „tratamentul este stabilit în funcție de specificul fiecărui pacient”, de problemele de sănătate și de viață ale sale.
Succesele extraordinare care au loc în prezent și în domeniile 1) biotehnologiei, 2) al tehnologiei informației și 3) al fuzionări dintre acestea, vor conduce la producerea unor „algoritmi Big Data”, capabili ca, de pe telefonul mobil al fiecăruia, să-i monitorizeze non-stop starea de sănătate mai bine decât orice medic.
Invenția-cheie va fi cu senzorii biometrici pe care oamenii îi pot purta pe sau în corp și care convertesc procesele biologice în informații electronice, pe care calculatoarele le stochează, le analizează și le transmite 1) persoanei respective, 2) medicului de familie și 3) în baza de date a sistemului public de sănătate.
Acești algoritmi vor detecta cele mai multe și mai importante boli și aceasta încă din faza incipientă, cu mult înainte ca omul să simtă că ceva este în neregulă cu sănătatea sa.
Apoi, „doctorul algoritm Big Data”, ne recomandă, pe fiecare zi, tratamentele, regimul alimentar, regimul de mișcare, când și câtă apă să bem etc., personalizate și adaptate fizicului, ADN-ului și personalității unice a fiecăruia.
În condițiile „doctorului inteligență artificială” oamenii se vor bucura de cele mai bune servicii medicale din istorie.
Până atunci trebuie să facem tot posibilul să ne conformăm unui regim de viață sănătos, inclusiv folosind informațiile corecte despre câtă apă să bem zilnic.
Acea mass-media, care încă se mai află și în serviciul binelui public, are un rol foarte important în promovarea corectă și a necesarului optim al consumului zilnic de apă al unei persoane, ceea ce ar fi foarte benefic pentru sănătate și viața oamenilor.
Conf. Univ. Dr. N. Grigorie Lăcriţa
Bibliografie
Dintre cărţile, de foarte mare utilitate care, efectiv şi în mod real, ne schimbă viaţa, ne ajută să adoptăm un regim de viaţă sănătos, să prevenim și să tratăm numeroase boli, inclusiv dintre cele mai grave, prezint următoarele:
- Hiromi SHINYA. „Enzima Miracol”. 208 de pagini.
- Hiromi SHINYA. „Factorul Microbian”. 208 de pagini.
- Hiromi SHINYA. „Enzima Întineririi”. 152 de pagini.
Aceste trei cărți ale lui Hiromi SHINYA sunt cu adevărat excepționale, fapt pentru care ar trebui citite de fiecare persoană care este preocupată serios de sănătatea și de viața sa. Fiind prezentate prin zeci de Site-uri pe Internet, nu am prezentat nici o editură.
- Daniel Reid. „Ghid complet de medicină chinezească. De la un regim de viaţă sănătos la prevenirea şi tratarea bolilor”. Editura Polirom, 2014. 408 pagini.
- Dr. Mitchell L. Gaynor. „Terapia genetică pentru sănătate şi longevitate. Cum schimbăm predispoziţia genetică pentru anumite boli cu ajutorul dietei şi al stilului de viaţă”. Conţine peste 100 de reţete.
- Robert Morse, medic american, specialist în medicină naturistă şi iridologie. „Să trăim sănătos fără toxine”, Editura Paralela 45, Piteşti, ediţia a III-a, 2009.
- Bradley J. Willcox, M.D. D. Craig Willcox, Ph. D. Makoto Suzuki, M. D. „Secretul longevităţii. Programul Okinawa”. Traducerea din limba engleză de Radu Timnea. Editura Paralela 45.
- Yuval Noah Harari. 21 de lecţii pentru secolul XXI. Editura Polirom, 2018.