◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro16.06.2024

Nepotrivirea evolutivă – cum își pot face oamenii rău încercând să țină pasul cu societatea modernă

Cercetările arată că multe dintre problemele contemporane ale generațiilor actuale, cum ar fi prevalența în creștere a problemelor de sănătate mintală, apar din cauza faptului că biologic, oamenii nu pot ține pasul cu progresul și modernizarea tehnologică rapide – este ceea ce specialiștii numesc o nepotrivire evolutivă. Aceasta apare atunci când o adaptare, fie fizică, fie psihologică, devine nealiniată cu mediul. Un exemplu clasic este plăcerea oamenilor pentru dulciuri, care i-a motivat pe strămoșii umani să caute alimente bogate în calorii în medii nutriționale sărace. Acest gust devine nepotrivit cu lumea modernă atunci când companiile alimentare produc în masă alimente încărcate cu zaharuri rafinate și grăsimi, deturnând o trăsătură altfel utilă. Rezultatul sunt cariile dentare, obezitatea și diabetul. „Lumea modernă este plină de lucruri care fac ca instinctele odată adaptative ale oamenilor să meargă greșit. De exemplu, oamenii au evoluat pentru a trăi în triburi nomade, bazate pe rude, cu aproximativ 50 până la 150 de indivizi uniți. Nevoia noastră adaptativă de a aparține funcționează bine în astfel de situații. În orașele mari populate de sute de mii de străini, totuși, oamenii pot ajunge să se simtă singuri”, explică Jose Yong, profesor de psihologie la Universitatea Northumbria, din Newcastle.

Studiile au arătat, de asemenea, că atunci când animalele sociale sunt ținute în spații aglomerate, se confruntă cu stres competitive, care are consecințe asupra sănătății fizice, cum ar fi funcționarea imunitară mai slabă și fertilitatea mai redusă.

Inegalitatea socială din societățile moderne diferă, de asemenea, de mediul mai egalitar al vânătorilor-culegători care au fost oamenii cândva. Atunci când disparitățile sociale sunt prea intense, preocupările cu privire la statutul social pot duce la anxietate de statut social.

 

Ajustarea mediului, imperativă

Din această nepotrivire evolutivă pot fi înțelese mai multe tendințe problematice. De exemplu, concurența și anxietatea de statut au fost legate de obsesiile pentru nivelul educațional, de lupta pentru locuri de muncă prestigioase și de materialism. Există o tendință din ce în ce mai mare de „a arăta bogat”, iar oamenii se îndatorează pentru a-și permite lucruri care creează impresia că au un statut înalt. Mai mult, lumea modernă intens competitivă îi poate determina pe oameni să se supună unor operații estetice periculoase și unor regimuri de slăbire care îi marchează pentru totdeauna.

Pe măsură ce oamenii se luptă să se ridice la înălțimea așteptărilor societății cu privire la adulții de succes, par să își redefinească obiectivele în viață – și de aici tot felul de neajunsuri care reflectă clar că oamenii nu sunt pregătiți pentru ceea ce aduce cu sine dezvoltarea actuală. „Perspectiva de nepotrivire evolutivă nu sugerează că ne întoarcem complet la un mod de viață ancestral, ci să găsim modalități de a ne ajusta mediul astfel încât să se alinieze mai bine cu natura noastră. De exemplu, ne putem gândi la modalități de a proiecta mediul construit pentru a reduce aglomerația sau pentru a crește accesul la natură”, punctează Yong. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *