◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro12.06.2024

Mai este „Scrisul – formă
de recuperare a trecutului”?

În a doua zi a Festivalului de Creație și Interpretare „Ana Blandiana” care s-a aflat la a XII-a ediție, oganizatorii au găzduit o șezătoare literară, având ca temă Scrisul – formă de recuperare a trecutului”.

Invitați de seamă au fost scriitorii: ANA BLANDIANA și NICOLAE BĂCIUȚ, DANIELA ZECA-BUZURA – scriitor și realizator de televiziune la TVR cultural, LIVIU STĂNESCU – scriitor, ANDREEA RĂSUCEANU – prozatoare, conf. univ. dr. ZAMFIR BĂLAN, membrii Cenaclului Alter Ego”, alături de prof. dr. LIVIU CHIFANE, BRÂNDUȘA ILIE – muzeograf, Secția de Etnografie a Muzeului de Istorie Brăila, Iulia GEORGESCU  – inspector de specialitate, cadre didactice, scriitori brăileni și gălățeni.

Amfitrion a fost chiar Primarul localității – prof. de bilogie Teodora Puia, căreia i-au fost alături: preotul paroh – POPA Mihai, directorul Căminului cultural – Veronica HUIU, profesor de limba româna – Aurelia Popescu (creator de produse artizanale hand-made, care a realizat expoziția „Din colțul Aurei”), instructorul – Lenuta Puia, coordonator al ansamblurilor Grâușorul Osmănean” și Nicolae Bălan Bocioagă” (care au impresionat publicul cu frumusetea costumelor populare, cu precizia si profesionalismul dansurilor populare, bucuria lor interioară), meșterii populari – Marioara Pîrlitu  și Mihai Pîrlitu, prof. VERONICA HUIU director al Școlii Gimnaziale Valea Cânepii-Unirea.

În cuvântul său de început, Ana Blandiana și-a manifestat bucuria, convingerea, recunoștința pentru faptul că, într-un astfel de loc, cum este valea Cânepii, se depun eforturi constante, pentru cunoașterea și păstrarea obiceiurilor și tradițiilor românești, a istoriei naționale și a accentuat faptul că, rolul profesorilor, al elevilor, al comunității este deosebit de important pentru conservarea și transmiterea, mai departe, a acestora, pentru salvarea sufletelor noastre de români.

De asemenea, și scriitorul Nicolae Băciuț a fost plăcut impresionat de tot ceea ce a găsit în Valea Cânepii, de efortul depus pentru promovarea valorilor materiale și spirituale naționale.

Dr. Brândușa Ilie, muzeograf al Muzeului Brăilei „Carol I”, Secția de Etnografie și Artă Populară a realizat o impresionantă comunicare, care a purtat titlul „Valea Cânepii, mărturii etnografice”, fiind o frescă cronologică a mărturiilor arhivistice, documentaristice și de educație muzeală din ultimii 80 ani, abordând diacronic, în cercetare patru aspecte: mărturiile Zenobiei Vârgolici, care, în anii 40 (când era învățătoare la o școală de fete din Brăila), a scris despre habitatul cotidian al locuitorilor din Valea Cânepii, județul Brăila; investigarea Arhivei fotografice a Secției Etnografie și Artă Populară a Muzeului Brăilei „Carol I”, care conține câteva clișee realizate la finalul anilor 70 despre Valea Cânepii (case tradiționale, împletitul funiei la tivilincă); cercetarea în depozitul Secției Etnografie și Artă Populară a Muzeului Brăilei „Carol I” asupra unui număr important de piese de patrimoniu provenite din Valea Cânepii: ștergare de nuntă, ștergare de botez, cămăși bărbătești, armane, foi de scoarță, greble, găvan, cheie de căruță, lingură de stână; prezentarea activității de educație muzeală din ultimii ani valorificată prin organizarea de Școli de Vară, alături de profesor Aurelia Popescu, de la școala din localitate, adresate copiilor din Valea Cânepii, concretizate prin vizite și discuții cu bătrânii satului și cu preotul Mihai din parohia locală.

A fost prezentată de către Daniela Zeca-Buzura, cartea Mai mult ca trecutul”, recent apărută a Anei Blandiana. Liviu Stănescu a vorbit despre călătoria sa la capătul lumii, trecând prin peste 100 țări, iar membrii cenaclului Alter Ego al Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila (coodonator dr. Liviu Chifane) au realizat scurte, dar sugestive recitaluri poetice, proză scurtă și alocuțiuni privind tema șezătorii.

Alături de profesor dr. Gabriela Vasiliu (inițiatoarea și organizatoarea festivalului) s-au aflat: scriitorul Vasile Datcu, prof. dr. Ștefan Aftodor (directorul Centrului Județean de Excelență Brăila), profesorii brăileni de limba și literatura română: dr. Georgiana Troia, Daniela Stroe, Petruța Cain, Tudosie Liliana, Steluța Neagu, Nicoleta Murgu, profesorul gălățean Corneliu Goldu și alții. De remarcat și prezența Antoanetei Crudu, Președinte al Asociației „DANUBIANA” Galați, într-un superb și autentic costum popular, vizibil impresionată de modul de derulare al șezătorii, de prezența și implicarea invitatilor de seamă în desfăsurarea evenimentului, de străduința conjugată a celor prezenți de a păstra și transmite mai departe tot ce-i românesc.

Oaspeții au vizitat Biserica Sfântul Nicolae” și Muzeul satului din localitate, creat în anul 2007, din inițiativa și contribuția profesoarei Aurelia Popescu, printr-un program de granturi pentru dezvoltare școlară și care, conține exponate de o incontestabilă frumusețe și veritabilă valoare etnografică, donate, în principal, de către localnici.

Ana Blandiana s-a declarat profund impresionată de primire, de modul de organizare a șezătorii, de întâlnirea cu bătrânele satului (care, prin exemplul personal, transmit mai departe, tinerelor generații, meșteșuguri precum torsul, croșetatul), de întâlnirea cu intelectualii Brăilei, de faptul că, cei 12 ani de festival au fost încununați de premiul „Prinţesa de Asturia pentru Literatură pentru 2024” primit de la fundația omonimă, care „caută oameni, care îsi dedică destine altor destine (profesori, preoți, mentori), strânși la un loc, iar aceasta dovedește cât de important este acest rol în destinul României”. A mai afirmat că nu îi invidiază pe tinerii din ziua de azi, pentru că a fi tânăr, în ziua de azi, e ceva dramatic. S-a referit, de asemenea la faptul că rolul profesorilor este esențial, că  biserica și creștinismul „au repornit mașina timpului, punând iubirea în locul urii”, concluzionând că, pentru a avea un viitor trebuie să ne cunoaștem și să prețuim trecutul, valorile.

Recitalul de poezie, de excepție și pledoaria scriitorului Nicolae Băciuț au adus ropote de aplauze neobositului promotor cultural.

Printre alocuțiuni și bucatele oferite invitaților, muzica de calitate și dansurile populare au înveselit atmosfera șezătorii, iar ospitalitatea și interesul arătat de gazde pentru conservarea și transmiterea patrimoniului cultural generațiilor următoare, au întărit convingerea invitaților că tradițiile și obiceiurile neamului sunt pe mâini bune și sigure!

Din partea Primăriei, Ana Blandiana a primit plachetă pentru onoarea de a le fi fost oaspete, scriitoarea, la rându-i exprimându-și bucuria de se fi aflat în Valea Cânepii și dorința de a nu fi ultima vizită aici.

Parteneri au fost instituțiile brăilene: Consiliul Județean Brăila, Inspectoratul Școlar Județean, Colegiul Național „Gheorhe M. Murgoci”, Teatrul „Maria Filotti”, Muzeul Brăilei Carol I, Casa Memorială „Panait Istrati”, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Școala gimnazială „Mihai Viteazul”, Asociația culturală Ars Poetica,  Biblioteca Județeană ”Panait Istrati”, Colegiul National Pedagogic „D. P. Perpessicius”, Liceul Tehnologic ”Anghel Saligny” – Structura Școala Gimnazială ”C. Sandu-Aldea”, precum și Centrul cultural Valea Cânepii, Universitatea „Dunărea de Jos”- Facultatea de Litere, Galați, Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național Mureș, alte instituții din țară și din străinătate.

În mod cert, scrisul, cititul, dansul, portul tradițional, meșteșugurile sunt elemente recuperare, menținere și transmitere a trecutului.

 

                 Mioara Baciu/UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *