◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

DESTINE LITERARE 2022

Semnalăm o recentă apariție publicistică cu tematică literară, „Destine literare” (Canada, Anul XV, nr. 58, ianuarie – martie 2022), patronată de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.
Din punctul meu de vedere, punctul maxim al acestui număr de revistă îl deține DIALOGUL științific dintre Cristina Balaj Mihai (Canada) și Ionuț Geană (conf. univ. dr. la Universitatea din București), privind dialectul ISTROROMÂN – astăzi.
Până în anii 2000, în Școala Românească , la Gimnaziu, și mai cu sârg, la Liceu, se studia despre „Originea și evoluția Limbii Române”. Și se învăța despre „Conceptul de Limba Română”, definit în două moduri: „limba română actuală” și „limba română istorică”. Și coborând în profunzime, elevii aflau, însușindu-și detalii, și despre „cele trei ipostaze sud-dunărene ale STRĂROMÂNEI: Aromâna, Meglenoromâna și Istroromâna”.
Mulțumim, pentru această succintă pagină de Istorie a Limbii Românești, dar și prin redarea unor versuri în Istroromână: „Zeleanea-se prin tuot cuodri ioarba” (Înverzește prin toți codrii iarba)!
Dar, nu pot să mă abțin, și, pentru cititorii site-ului UZPR, încă două exemple – din Dialectul Aromân: „Armânlu nu chiare” (Aromânul nu piere) și din Dialectul Meglenit: „Pulicaru zeist zis-au vrină ora: Ai să ruciom!” (Degetul cel mare a spus odată: Ai să dejunăm!).
Și, iată, de la Istoria Limbii – coborâm în Istoria Românilor, apreciind analiza întreprinsă de Georges Boisnard – despre „Trei luni, trei momente din istoria Românilor” (10.01.1475; 11.02.1866; 6.03.1945), precum și medalionul dedicat de Vasilica Grigoraș – lui Alexandru Ioan Cuza!
În revistă putem lectura, cu plăcere, pagini de proză, semnate de: Doru Bogorodea, Dan Gheorghilas, Nadejda Godoroja și Virginia Paraschiv.
Salutăm inițiativa de a-i elogia pe Alexei Mateevici, Mircea Ivănescu, Ioan Alexandru, Nichita Stănescu. Deopotrivă, eseuri dedicate lui Eminescu, sub semnătura lui Ioan Miclău-Gepianu și Dumitru Copilu-Copillin. Dar și un remember: Tudor George-Ahoe.
La rubrica Eseu, semnează: Simina Lazăr Huser – despre „Identitatea românească”; Nicolae Mătcaș – despre „Îngemănarea genialității și a modestiei”; Mihai Tudor – despre „Omul funest”. Nicolae Bălașa se întreabă (și ne întreabă): „Unde suntem când nu suntem?” Și ce să mai spunem despre „Îmbuibarea” care ne „îmbolnăvește și ne întunecă mintea” – în viziunea domnului Nicolae Grigorie Lăcrița?!
În adevăr, stimată doamnă Elena Buică-Buni (Canada), merită să fim cu gândul la „Târziul Vieții”, înțelegând, neîndoios, că „omul capătă gustul seninătăţii și al tinereții fără bătrânețe”.
Ciprian Vestemean „tricotează” idei lirice în versuri albe. Felix Sima semnează „Poeme de pe țigla casei” – și, cu ton justițiar, și-o invitație, de a reflecta, intens, la… „Ce faceți cu acest popor / Sub flamură de tricolor?”
Într-un „Imperiu de tandrețe” ne invită și poeții: Virgil Dumitrescu, Corneliu, Zeană, Mariana Codrean, Florentin Streche, Camelia-Carmen Stănescu Luca, Mihai Ganea și, firește, amfitrionul Cenaclului „Destine literare” – distinsul domn Alex Cetățeanu.
În paginile revistei recunoaștem doar trei cronici literare. Veronica Balaj prezintă volumul „Glia de aur” a mult îndrăgitei noastre Melania Rusu Caragioiu; Adi Secară (Galați) analizează recenta apariție editorială a scriitoarei Dorina Măgărin (Timișoara) – „Idiomela Nababului”; iar Ștefan Dumitrescu oferă câteva reflecții la volumul Domnului Alex Cetățeanu, „Canada – Țara hiperboreenilor” (Ed. „Antim Ivireanul”, RâmnicuVâlcea).
Deopotrivă, semnalăm și un subiect de tristă actualitate, „Davos spirit, după doi ani de pandemie”, sub semnătura doamnei dr. Rosemarie Haineș.
Și foarte important, avem de reținut, evocarea evenimentelor UZPR, din perioada septembrie – decembrie 2021, sub lupa atentă a domnului Ioan Haineș.
Felicitări colectivului redacțional, prezidat de doamna redactor-șef a revistei „Destine literare”, Dana Opriță!

Livia Ciupercă / UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *