Nu mai este un secret faptul că rețelele de socializare sunt pline de „jurnaliști” care oferă instantaneu propria opinie despre orice… Pe de altă parte, nenumărate sodaje derulate în toată lumea atestă faptul că publicul așteaptă de la profesioniștii mass-media informații corecte, care să-i conecteze cu ce se întâmplă în comunitățile lor și cât mai puțin partizanat. Dincolo de interesele entităților, oligarhilor și miliardarilor care au acaparat presa și pretind ca jurnaliștii să devină propagandiști, cetățenii trag presa într-o direcție nouă, în care trebuie să se reinventeze, cu jurnalismul de opinie cu tot.
Institutul Reuters a dat publicității un raport al evaluării părerii publicului despre activitatea jurnalistică în toată lumea, la toate categoriile de vârstă, din care reiese foarte clar că oamenii așteaptă de la organizațiile de știri și de la jurnaliști să reflecte toate părțile unei probleme și să nu promoveze o anumită agendă. Practic, publicul implicat în cercetare a menționat ca o cerință principală imparțialitatea și afirmă că aceasta ajută la definirea știrilor. Majoritatea cetățenilor care consumă știri dorește ca jurnaliștii să se concentreze pe fapte, obiectivitate și corectitudine și să se ferească de opinii și părtiniri în raportare, lăsându-i să decidă ei înșiși ce simt cu privire la informații. Alături de acuratețe, imparțialitatea este o valoare fundamentală a știrilor, care susține încrederea publicului. Ce i-a surprins pe autorii cercetării – și este de natură să dea de gândit jurnaliștilor care sunt conștienți de faptul că presa a intrat într-o nouă eră – este că inclusiv tinerii, care au crescut folosind surse digitale, au așteptări similare de la presă și de la jurnaliști: cât mai multă obiectivitate.
Care este răspunsul profesioniștilor mass-media și al organizațiilor de știri conștiente că jurnalismul de opinie așa cum îl știa toată lumea este un segment care prezintă tot mai puțin interes? Cei mai mulţi dintre participanții la un studiu al Media Insight Project, o inițiativă a Institutului American de Presă, au subliniat că organizaţia lor de ştiri ar trebui să facă o demarcație clară între informație și comentariu. Studiul a constatat că 75% din publicul larg consideră că este „oarecum” ușor să se distingă articolele de știri de materialele de opinie în presa de știri, dar mult mai greu pe rețelele de socializare. Autorii raportului notează că aceste rezultate arată că mulți oameni sunt confuzi. Iar confuzia poate duce la neîncredere, ceea ce poate fi extrem de dăunător pentru presa profesionistă.
Un declin evident
Asociația Jurnaliştilor de Opinie (AOJ) din SUA avea cândva 600 de membri. Era singura organizație profesională dedicată promovării editoriale și integrității intelectuale. Astăzi, umărul de membri a scăzut la sub 200 și AOJ nu se mai poate susține ca organizație non-profit.
Tendința de declin a jurnalismului de opinie este evident și în linie cu trendul întregii industrii. Secțiunea de opinie a unui ziar a fost mult timp o răscruce vibrantă de dezbateri, de discuții și de implicare, un loc în care jurnaliştii de opinie puteau explora subiecte importante. Acum, ziarele își reduc personalul editorial și producția, capacitatea lor de a oferi un astfel de dialog este limitată, iar dezbaterile mai mult sau mai puțin „jurnalistice” s-au mutat în mediul online. Pe de o o parte, specialiștii consideră că jurnaliștii de opinie ajută la evaluarea, contextualizarea și explicarea știrilor în moduri în care reporterii de știri nu au capacitatea de a o face. Pe de altă parte, publicul preferă să se informeze masiv de pe rețelele sociale, unde juralismul de opinie adevărat este doar o picătură într-un ocean de informații de toate felurile. Acest declin vine, așadar, într-un moment de „cacofonie de opinii, părtinire, vitriol și partizanat coroziv”, subliniază o rezoluție a AOJ. „Rețelele sociale și fragmentarea mass-media au schimbat jocul pentru toți jurnaliștii, indiferent dacă scriu opinii sau nu. Fragmentarea înseamnă că mass-media moștenite, cum ar fi ziarele, au mai puțină influență decât în trecut – pur și simplu există o mulțime de locuri în care poți merge pentru informații”, punctează David Haynes, fost editorialist și actual editor Ideas Lab la Milwaukee Journal Sentinel. Iar Colleen Nelson, editorul Kansas City Star, consideră că „modul de modă veche de a face jurnalism de opinie, cu jurnalistul stând să se gândească profund câteva zile și apoi dându-și cu părerea, nu mai funcționează în ciclul actual de știri”.
Diferența dintre explicarea faptelor și injectarea de opinii
American Press Instutute a dorit să releve câtă opinie crede publicul că se strecoară în știri. Mulți dintre cei care au participat la cercetarea de piață afirmă că știrile pe care le văd par mai aproape de comentariu decât doar de fapte (42%), sau conțin prea multe analize, iar opinia contribuie la această percepție. Și Centrul de Cercetare Pew a explorat capacitatea oamenilor de a identifica faptele relatate versus declarațiile de opinie, constatând că nu pot face întotdeauna distincția cu acuratețe. De asemenea, majoritatea celor chestionați consideră că opinia nu este la fel de utilă ca știrile. Specialiștii au tras concluzia că publicul dorește știri cu un anumit context sau fundal. Iar jurnaliștii înțeleg că aceste probleme există: un sondaj recent, citat de americanpressinstitute.org, a relevat faptul că 74% dintre profesioniștii mass-media sunt conștienți că majoritatea oamenilor înțeleg greșit diferența dintre știri și conținutul de opinie, cu 79% considerând că diferenţierea ştirilor de textele de opinie ar ajuta la rezolvarea provocărilor legate de dezinformare.
Cum jurnaliștii înșiși și organizațiile de știri sunt soluția problemei, redacțiile care își doresc să nu piardă încrederea publicului au început deja să pună în aplicare măsuri și abordări care să aducă jurnalismul de opinie la ceea ce solicită publicul secolului XXI: oferă explicații și analize în știri, făcând diferența dintre explicarea faptelor și injectarea de opinii; fac distincții mai clare între tipurile de conținut publicat, cu indicații pe pagină; explică scopul conținutului opiniilor și editorialelor, pentru că unii cititori nu sunt familiarizați cu acești termeni, iar motivele organizațiilor de știri pentru publicarea opiniei ar putea să nu fie limpezi.
Abordare hibridă, care include publicul
Pe măsură ce personalul redacțiilor se micșorează, jurnaliştii de opinie sunt primii care pleacă, lăsând un gol semnificativ în paginile publicațiilor. David Haynes, de la Milwaukee Journal Sentinel, a pus în practică un model care demonstrează cum se poate schimba jurnalismul de opinie astfel încât să recâștige încrederea publicului: „Scopul nostru cu secțiunea de opinii este să oferim un loc unde oamenii să se poată reuni și să ia în dezbatere problemele zilei. Acum avem această abordare hibridă”.
Acest tip de jurnalism de opinie – care servește comunitatea, arată empatie față de cititori și respect față de cei care ar putea fi în dezacord – se poate dovedi foarte important pentru cititori.
Roxana Istudor
(Revista UZP, nr.33/2024)