◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro19.04.2024

Jurnaliștii și infrastructura media, ținte ale trupelor ruse care au invadat Ucraina

Invadarea brutală a Ucrainei de către Rusia, care a intrat în al doilea an, a luat până acum viețile a peste 8.000 de ucraineni, inclusiv aproape o duzină de jurnaliști. Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului a anunțat că războiul din Ucraina a provocat „cel puțin 8.006 de civili morți și 13.287 de răniți în ultimele 12 luni”.

Totodată, organizația Reporteri fără frontiere (RSF) – o organizație internațională non-profit și non-guvernamentală care protejează dreptul la informație – în cooperare cu Institutul de Informații de Masă (IMI) din Ucraina, a prezentat un raport conform căruia cel puțin opt jurnalişti au fost ucişi şi 19 răniţi în Ucraina în primele şase luni de război. Raportul sublinia că jurnaliştii au fost ucişi „direct sau răniţi mortal de focuri de armă sau de foc de artilerie”. Potrivit unui alt ONG care promovează libertatea presei și drepturile jurnaliștilor, Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ) din New York, 15 jurnaliști și lucrători media au fost uciși în Ucraina în 2022.

În timp ce unii jurnaliști au fost uciși în lovituri militare, precum jurnalistul francez Frédéric Leclerc-Imhoff, care se afla într-un vehicul vizat de forțele ruse, alții, precum fotoreporterul și reparatorul ucrainean Maks Levin, au fost executați cu sânge rece, relatează RSF. Raportul îl menționează și pe Mantas Kvedaravicius, un documentarist lituanian care a fost găsit mort la Mariupol, circumstanțele morții sale fiind încă neexplicate. Cel puţin 26 din cei 50 de jurnalişti care au ajuns sub focul de puşcă sau de artilerie au fost vizaţi în mod deliberat pentru munca lor, potrivit raportului. Unii dintre ei, precum jurnaliștii danezi Stefan Weichert și Emil Filtenborg Mikkelsen, au fost vizați de un lunetist neidentificat.

În afară de a trage în jurnalişti, trupele ruse au încercat să deterioreze infrastructura mass-media ucraineană, 16 turnuri de televiziune fiind vizate de atacuri aeriene, multe dintre ele în primele zile ale invaziei. „Pe lângă turnurile de televiziune, forțele armate ruse au vizat adesea antene repetitoare și orice alt tip de infrastructură folosită pentru transmiterea comunicațiilor”, se arată în raport.

De asemenea, documentul arată că trupele ruse au preluat controlul asupra tuturor furnizorilor de internet și de telefonie mobilă din teritoriile ocupate, interzicând rezidenților accesul la știri și informații, potrivit occrp.org.

Pe lângă forțele armate, regimul de la Moscova s-a folosit de războiul informațional, „folosind atacuri cibernetice, amenințări pe rețelele sociale și atacuri împotriva paginilor media de pe rețelele de socializare”, cu cel puțin „42 de crime cibernetice înregistrate în anul trecut.”

RSF a depus șapte plângeri pentru crime de război la Curtea Penală Internațională și la procurorul general ucrainean, pentru un total de 44 de acte de violență și abuzuri care au implicat peste 100 de jurnaliști și 11 turnuri de radio și TV în Ucraina. (redacția UZPR)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *