Jurnaliștii care relatează despre știință, victime ale hărțuirii digitale

O echipă de profesori de jurnalism specializați în raportare științifică și violență împotriva presei de la Universitatea George Washington au cercetat, observat și scris despre tendința de creștere a atacurilor anti-presă prin e-mail, mesaje instantanee, rețele sociale și alte canale digitale. Atacurile și amenințările online au devenit noua normalitate în multe redacții, rezultatul fiind că jurnaliștii sunt supuși unei forme de cenzură de tip mafiot, notează The Wire Science.
Profesorii au stat de vorbă cu jurnaliști și editori de știință, întrebându-i despre tipurile de atacuri digitale pe care le-au primit, precum și despre conținutul acestor atacuri. În ansamblu, povestea pe care au spus-o a fost descurajantă: la fel ca jurnaliştii care acoperă politica, jurnaliştii care relatează despre știință spun că sunt vizaţi de provocări digitale şi de ură. Reporterii au spus că au primit în mod repetat apeluri de hărțuire, în unele cazuri mesajele înfricoșătoare sau acuzatoare ajungând cu sutele pe Twitter, Instagram și prin e-mail.
Ceea ce este deosebit de descurajator este faptul că jurnaliștii de știință pot fi supuși unor mesaje care arată puțin sau deloc respect pentru fapte. Jurnaliștii intervievați au spus că au fost vizați de oameni care neagă existența COVID-19 sau schimbările climatice sau care susțin opinii antiștiințifice sau cred în conspirații. „Aceste baraje de hărțuire digitală au consecințe toxice. Pentru unii jurnaliști de știință, aceasta a contribuit la un sentiment de epuizare, care îi poate determina să părăsească complet profesia. Și pentru cei care rămân, poate modifica modul în care acoperă domeniul. Această problemă ne afectează pe toți. Dreptul publicului de a ști are de suferit atunci când reporterii evită să acopere subiecte științifice din frică. Iar jurnaliștii de știință poartă o povară grea atunci când sunt supuși unui val de insulte și ură pur și simplu pentru că își fac treaba”, adaugă science.thewire.in.