Un nou raport al Consiliului Europei (CoE) îi cere Comisiei Europene să intensifice măsurile privind libertatea presei, inclusiv numirea unui vicepreședinte al Comisiei cu un portofoliu media după alegerile din luna iunie, precum și adoptarea unei poziții mai dure față de statele membre care nu reușesc să protejeze jurnaliştii.
Raportul citat de Euractiv este o evaluare anuală a organizațiilor partenere ale Platformei Siguranța Jurnaliştilor și CoE, un organism internațional dedicat apărării drepturilor omului, promovării democrației și susținerii statului de drept.
Raportul sugerează în mod specific înființarea funcției de vicepreședinte al Comisiei cu un mandat clar pentru libertatea presei și un angajament politic adecvat, cu resurse, personal și buget pentru a supraveghea domeniul. De asemenea, se solicită Comisiei să-și consolideze rapoartele anuale privind statul de drept și tragă la răspundere statele membre care nu își îndeplinesc obligațiile privind libertatea presei.
„Securitatea națională”, folosită ca pretext
Documentul CoE atrage atenția Comisiei Europene că nu a luat măsurile adecvate în privința scandalurilor de programe spion care au zguduit statele membre în ultimii ani.
„Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene nu au puteri și, adesea, voință politică, pentru a contesta utilizarea abuzivă a programelor spion împotriva jurnaliştilor din statele membre ale UE”, se arată în text.
De partea sa, Comisia a susținut că protejarea cetățenilor de programele spion este o competență națională, dar această poziție este criticată de europarlamentarul Sophie in ‘t Veld, care a condus investigația Pegasus, finalizată acum, în Parlamentul European.
Raportul ivestigației, PEGA, adoptat în 2023 de Parlamentul European, „a demonstrat fără echivoc că securitatea națională a fost folosită ca pretext pentru statele membre ale UE pentru a justifica actele ilegale și intrusive și măsurile împotriva jurnaliştilor”,
Mai mult, investigațiile din anumite state membre ale UE privind utilizarea programelor spion împotriva jurnaliştilor au fost lipsite de transparență și de claritate juridică.
Actul european pentru libertatea presei (EMFA), un proiect de lege pentru promovarea pluralismului mass-media în UE, asupra căruia instituțiile UE au ajuns la un acord politic la 15 decembrie 2023, a inclus și măsuri de prevenire a supravegherii jurnaliștilor, inclusiv a liber profesioniștilor, în timp ce lucrează și protejează confidențialitatea surselor lor.
UE a inițiat punerea în aplicare a Legii privind serviciile digitale (DSA), care urmează să fie aplicată pe deplin de statele membre până în 2024. Potrivit raportului din 2023, „în a doua jumătate a anului, au existat întrebări cu privire la viteza, transparența și eficacitatea răspunsului platformelor sociale la plângerile jurnaliștilor”.
Între timp, Meta și TikTok au anunțat la începutul lunii februarie că dau în judecată Comisia pentru o taxă anuală de supraveghere pe care companiile listate conform DSA trebuie să o plătească. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com