Un nou raport comandat de European Broadcasting Union (EBU) oferă recomandări și spre soluții cu privire la modul de acoperire eficientă a schimbărilor climatice, bazat pe soluții practice încercate și testate la instituțiile media din serviciul public și alte redacții din Europa și nu numai. Alexandra Borchardt, autorul principal al „News Report 2023: Climate Journalism That Works – Between Knowledge and Impact”, afirmă că „organismele de știri pot – și trebuie – să facă mai mult pe direcția informării publicului – și avem recomandări constructive care, dacă sunt utilizate, ar putea schimba jocul pentru pentru modul în care se implică în acest subiect complex”.
Materialele de presă pe ton de amenințare și frică nu oferă soluții
Jurnalismul climatic poate fi inconfortabil. Sondajele de audiență publicate de Digital News Report, al Institutului Reuters, arată că se relatează mult, dar se explică prea puțin. Este un subiect care are nevoie de speranță, dar materialele de presă provin adesea dintr-o poziție de frică, avertismente și amenințare. Această abordare nici nu explică problema și nici nu aduce publicul de partea soluțiilor. Aceasta este o problemă importantă pentru redacții, alături de alte provocări, cum ar fi complexitatea subiectului și atingerea unui echilibru între faptele climatice și activismul climatic. „Jurnalismul climatic bun nu este opțional. Principiile etice cer jurnaliștilor să cerceteze și să relateze faptele, să tragă puterea la răspundere și să informeze publicul. Mass-media publice au o responsabilitate deosebită în acest sens. Dar nu este simplu, motiv pentru care acest raport acordă prioritate soluțiilor gestionabile care au fost testate de redacți și care pot funcționa pentru toate posturile de știri”.
Ghid de soluții cu exemple concrete
Așadar, ce înseamnă a face „o treabă bună” în jurnalismul climatic? Raportul examinează modul de a crea jurnalismul climatic într-un mod care să rezoneze cu publicul, precum și modul de reorganizare a redacțiilor, astfel încât acoperirea impactului climatic să fie integrată eficient. Indiferent de specialitatea lor, toți jurnaliștii ar trebui să primească o educație de bază în alfabetizarea climatică. Documentul include, de asemenea, studii de caz de bune practici și întrebări și răspunsuri de la diferite posturi de știri, lideri de gândire și influenți cu privire la ceea ce funcționează de fapt, folosind 11 studii de caz detaliate. Potrivit ebu.ch, raportul se bazează pe peste 40 de interviuri cu lideri mass-media, oameni de știință în comunicare și consultanți din întreaga lume, precum și pe cele mai recente cercetări. Analiza se concentrează pe soluții – sfaturi practice pentru dezvoltarea strategiilor de raportare și detaliază despre exemple testate, folosind exemple din industrie.
Adresabiltate mare în rândul tinerilor
Cercetarea arată, de asemenea, cum publicul mai tânăr este preocupat în special de schimbările climatice și de mediu și cum concentrarea asupra preocupărilor durabile ar putea ajuta mass-media de serviciu public să vorbească direct cu acest grup demografic și, în acest proces, să rezolve unele dintre propriile provocări. Preocupările de mediu atrag talentele tinere la redacții, motivează personalul actual. Raportul se încheie cu ipoteza că dezvoltarea de strategii pentru un jurnalism puternic de durabilitate va contribui la creșterea durabilității organizațiilor media, inclusiv din perspectivă economică.
Raportul prezintă studii de caz detaliate despre jurnalismul climatic de la: AFP; CBC; Deutsche Welle; France Televisions; NRK; Radio France; RAI; RTÉ; WDR; Grupul Meteo și Forumul Economic Mondial. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com