◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro23.06.2024

Europenizare.
Consorțiile universitare

Trei universități românești participă la primul lot de universități europene pilot, selectate în această vară și care vor deschide drumul spre cursuri personalizate și o mobilitate a studiilor unică în lume. Au existat 57 de propuneri înaintate Comisiei Europene și au fost aprobate 17 consorții universitare, ce reunesc 114 universități din 24 de state UE.

Ideea acestor alianțe transnaționale i-a aparținut președintelui francez Emmanuele Macron și a pornit de la nevoia de a face față competiției asiatice și transatlantice. Aceste consorții au o strategie pe termen lung și promovează valorile și identitatea europeană. În centrul obiectivelor se află promovarea calității, a caracterului inluziv și competitivității învățământului superior european, prin consolidarea semnificativă a mobilității studenților și a cadrelor didactice.

Contractele au fost semnate la mijlocul lunii noiembrie 2023, când au și fost lansate oficial primele 17 consorții europene.

 

Cele trei instituții românești și consorțiile din care fac parte:

Universitatea din București – membră a Consorțiului CIVIS (care mai cuprinde Universitatea Aix Marseille, Universitatea Națională și Kapodistriană din Atena, Universitatea Liberă din Bruxelles, Universitatea Autonomă din Madrid, Universitatea Sapienza din Roma, Universitatea din Stockholm și Universitatea Eberhard Karls din Tübingen).

Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) – membră în Consorțiul CIVICA, alături de Universitatea Bocconi (Italia), Universitatea Central Europeană (Ungaria), Institutul European Universitar (Organizație europeană interguvernamentală), Hertie School of Governance (Germania), Sciences Po (Franța) și Școala de Economie din Stockholm (Suedia).

Universitatea de Construcții București – Consorțiul CONEXUS-European University for Smart Urban Coastal Sustainability, din care mai fac parte Universitatea La Rochelle (Franța), Universitatea Agricolă din Atena (Grecia), Universitatea Klaipeda (lituania), Universitatea Catolică din Valencia (Spania) și Universitatea din Zadar (Croația).

Franța și Germania sunt statele cu cele mai multe instituții superioare de învățământ selectate în aceste prime universități europene, cu șase, respectiv cinci.

Fiecare consorțiu a primit cinci milioane de euro, prin Erasmus+, pentru formarea unei universităţi europene, iar instituțiile componente vor contribui cu un alt milion de euro. Durata acestui proiect – pilot este de trei ani, după care consorțiile se vor descurca pe cont propriu și vor putea cere finanțare pentru programe de cercetare dezvoltate în interiorul acestor structuri.

La selecția din vară au participat 11 universități românești, printre care și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, dar nu au fost selectate în acest prim lot.

 

Câteva elemente comune ale acestor consorții

 mobilitate mult mai mare a studenților și profesorilor

 carduri de student și diplome de licență care vor avea și mențiunea absolvent al Conrțiului din care face parte

 proiecte de cercetare comune

 transferarea rapidă a modelelor de bune practici

 acces la resursele didactice

 diplomele (de licență, master sau doctorat) vor menționa nu doar universitatea absolvită, ci și consorțiul european, ceea ce va crește prestigiul și va ajuta la recunoașterea studiilor. Va fi nevoie de regândirea cadrului legislativ.

 facilități de cercetare folosite în comun, acolo unde se poate

 acces la bibliotecile digitale (foarte bine dezvoltate în universitățile occidentale) ale universităților partenere

  interconectare digitală .

 

Consorțiul CIVIS

Statistica: aproximativ 400.000 de studenți; 114 facultăți; 55.000 de angajați, din care 30.000 în corpul academic și cercetători; 700 de grupuri de cercetare

La acestea se adaugă colaboratori reprezentând două autorități regionale, un institut național de cercetare, un muzeu etc.

Dimensiunile cheie pe care CIVIS își propune să fie vector de schimbare și inovare: a) sănătate; b) mediul urban, teritorii și mobilități; c) climat, mediu, energie; d) transformări digitale și tehnologice; e) societate, cultură și patrimoniu. Va exista un „campus internațional”, care va modela spațiul universităților și în care mobilitatea studenților, a staffului didactic și administrativ va fi extrem de dinamică.

 

Mobilitate digitală – participarea prin teleconferință la cursuri în străinătate

Un student cu card CIVIS de la Universitatea București, de exemplu, va putea participa la cursuri în altă instituție din consorțiu prin mobilitatea digitală, asistând prin sisteme de teleconferință, fie plecând pe diverse perioade (scurte sau pe termen mediu) la facultăți din instituțiile partenere.

„Este un sistem mult mai flexibil și explorează dimensiuni noi în cea ce privește colaborările dintre universități, în sensul în care avem aceste mobilități digitale. Construim cursuri și module pe care să le acceseze studenții noștri în alte universități – fie că se deplasează, în sistem clasic, fie că participă prin teleconferință”, a explicat Mirabela Amarandei de la Universitatea București.

Se vor dezvolta cursuri și module pe care să le acceseze studenții în alte universități, fiind posibil să existe o ofertă educațională construită împreună de universitățile colaboratoare.

În timp, pe măsură ce se flexibilizează oferta, studenților și se va permite studenților să își personalizeze educația și să aleagă ce, unde și când să studieze și să obțină o diplomă europeană, conform viziunii Comisiei, prezentată la lansarea proiectului.

Spre acest lucru se tinde, explică Mirabela Amarandei, dar este nevoie de regândire curriculară în toate universitățile participante. Exemplu: un student de la Universitatea București va putea urma un curs de arhitectură sau patrimoniu cultural la Universitatea din Atena.

 

Cercetare în grupuri comune

A început deja activitatea în grupuri de lucru pentru maparea potențialului din fiecare universitate, pe diverse teme, astfel încât să fie gândite proiecte comune.

Universitatea București are 19 facultăți, toate cu experți de nivel ridicat, așa încât să fie identificate teme diverse.

Chiar dacă nu are facultate de medicină, de exemplu, UB poate colabora pe proiecte de cercetare interdiciplinare cu universități de medicină din consorțiu prin experții săi din facultățile de Biochimie și Informatică, Fizică.

Va fi creată o platformă digitală care să permită împărtășirea resurselor de toate tipurile, inclusiv a volumelor din bibliotecile digitale.

 

CONSORȚIUL CIVICA

Dimensiuni: 38.000 de studenți, 7.000 de cadre didactice, 3.000 de angajați personal administrative, va colabora cu The London School of Economics and Political Science (Marea Britanie)

Își propune să creeze universității viitorului, generând soluții inovatoare, inspirate de științele sociale și va „promova valorile civice europene, consolidând rolul Europei în lume”.

Printre temele centrale în faza pilot se numără Provocările la adresa democrației în secolul XXI și Societăți în tranziție.

 

Consorțiul CONEXUS

Dimensiuni: 41.223 de studenți, 34 de facultăți, 3.592 cadre academice și cercetători, 65 de grupuri de cercetare. Va dezvolta un program de studii Smart Urban Coastal Sustainability, mai întâi la nivel de licenţă, cu planuri comune de învăţământ.

Se concentrează pe zonele urbane și semi-urbane de pe coastele mărilor și oceanelor, care sunt din ce în ce mai populate, dar și importante din punct de vedere economic.

Pe de altă parte, exact aceste zone sunt cele mai vulnerabile în fața schimbărilor climatice, motiv pentru care este nevoie de o abordare transdisciplinară, integrată, pentru care universitățile din componența consorțiului să ofere, grație echipelor de cercetători, soluţii de dezvoltarea sustenabilă şi inteligentă.

 

Emilian M. Dobrescu, UZPR

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *