Comisia Europeană a prezentat noi reguli anticorupție, care vizează înăsprirea sancțiunilor pentru oficialii UE sau politicieni din statele membre implicați în corupție.
Proiectul de directivă stabilește reguli pentru cazurile de „prevenire” și „reprimare” pe care statele membre trebuie să le armonizeze în sistemele lor judiciare atunci când se ocupă de acest fenomen.
Domeniul de aplicare al proiectului de lege ar face ca mita în sectorul public și privat, deturnarea, influența comercială, abuzul de funcții, obstrucționarea justiției și îmbogățirea prin corupție să fie infracțiuni penale armonizate. În prezent, mita este singura infracțiune de corupție incriminată la nivelul UE.
Oficialii Comisiei consideră că tratarea în mod egal a sectoarelor privat și public în domeniul de aplicare al legislației ar pune capăt procedurilor „opace” privind ridicarea imunității de urmărire penală.
Comisia propune majorarea „pedepsei minime maxime” pentru darea de mită în sectorul privat de la actualul 1-3 ani, la 4-6 ani, în funcție de gravitatea infracțiunii.
Directiva propune, de asemenea, o durată minimă a termenului de prescripție între 8 și 15 ani, în funcție de amploarea infracțiunii, pentru a acorda timp autorităților să investigheze în mod corespunzător.
Un oficial al Comisiei le-a spus jurnaliştilor că executivul comunitar consideră că armonizarea între sistemele judiciare din UE va descuraja desfășurarea de activităţi criminale în ţările cu pedepse mai mici.
Noile pedepse minime și definiții legale vor fi alături de o cerință ca statele membre să înființeze o agenție anticorupție și să coopereze cu o rețea anticorupție a UE modernizată, potrivit EURACTIV.
Comisarul UE pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a declarat reporterilor că diferitele definiții naționale ale corupției au creat „un obstacol în ceea ce privește cooperarea polițienească pentru o anchetă… și pentru urmărire penală”.
70% dintre cetățenii din UE sunt convinși că corupția este larg răspândită, potrivit datelor publicate de Eurostat, în timp ce doar 30% cred că guvernele lor luptă împotriva fenomenului; pe de altă parte, 48% cred că nu are rost să fie raportată corupția, deoarece cazurile nu vor fi investigate corespunzător. „Trebuie să avem instrumente și sancțiuni puternice împotriva corupției, nu numai la nivel național, ci și la nivel european. Pachetul de astăzi va ridica ștacheta pentru definițiile și pedepsele la nivelul UE pentru infracțiunile de corupție și va ajuta autoritățile să prindă și să pedepsească infractorii, fie din sectorul public, fie din sectorul privat, indiferent unde se întâmplă acestea”, a declarat vicepreședintele Comisiei, Věra Jourová. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com