Breasla tricoterilor de ciorapi, țesătorilor de pânză, postăvarilor, confecționerilor de dantele și paspoal s-a organizat în anul 1839 [1]. Privilegiul acestei bresle se păstrează la Serviciul Judeţean Timiş al Arhivelor Naţionale. De la această breaslă prezentăm un tipar sigilar păstrat în colecția de sigilii a Muzeului Național al Banatului Timișoara [2]. El a fost descris până în prezent sumar. Rondela sigilară confecţionată din metal are o formă oval-verticală (35 x 40mm), gravată în incizie, pentru sigilarea cu ceară. Ea face corp comun cu un mâner octagonal. Înălțimea totală a piesei sigilare (rondela sigilară împreună cu mânerul) este de 117 mm [3]. În emblemă: scut dreptunghiular, scartelat. În primul cartier se află două cuțite încrucișate, având între lame în partea de sus şi de jos, câte o periniță în formă de ciupercă pentru ţinut ace, instrumente simbolizând postăvarii; în cartierul al doilea, o pereche de ciorapi lungi, trași pe calapoade, încrucișate, desemnându-i pe tricoterii de ciorapi; în cartierul al treilea, deasupra un ceapraz (șnur cu doi ciucuri) și dedesubt, un alt obiect neidentificat (probabil o pălărie sau un nasture), produse specifice ale ceaprazarilor; în cartierul al patrulea, două simboluri specifice, semnificând ţesătorii de pânză. Scutul, timbrat de o coroană deschisă cu trei fleuroane și două perle, este susținut de doi lei, rampanţi, ce stau pe un postament. Legenda s-a scris cu litere majuscule în limba germană: SIGIL. DER IN DER. KÖ. F: TEMESVAR. FEREINIGTEN. TUCHMACHER. LEIN. Ü. BAUMVOLLWEBER. STRUMPEWIRKER. Ü. POSAMANTIR * ZUNFT. Prin traducere, textul legendei ne informează în legătură cu: 1. Tipul breslei: a. breaslă unită, formată din mai multe ramuri meșteșugărești (meserii sau branșe). 2. Statutul orașului: a. oraş liber regesc în care funcționa această breaslă. Simbolurile alese de către posesor şi reprezentate de către gravor în câmpul sigilar, ne oferă un interesant material, demn de luat în seamă pentru cercetare. Ceaprazaritul oferea pe piață produse precum: șnururi, panglici sau ciucuri de mătase pentru împodobirea hainelor militare (chipie sau alte piese ale uniformei), draperii, evantaie etc. Având în vedere faptul că simbolurile meseriilor sunt incluse într-un scut, acest tipar sigilar de breaslă este de tip heraldic [4]. Tiparul sigilar datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea. În legătură cu locul de confecţionare a tiparului sigilar prezentat mai sus, opiniem că el este opera unui meşter pecetar local care a lucrat la cererea conducerii breslei.
Note bibliografice:
[1] În acest sens, vezi Géza Kovách, ,,Răspândirea breslelor rurale în partea de vest a României în secolul al XVIII-lea şi la începutul secolului al XIX-lea”, în Ialomiţa, materiale de istorie agrară a României, Slobozia, 1983, p. 528; Lajos Kakucs, Breslele, manufacturile şi dezvoltarea industrială a Banatului între anii 1717-1918, Timișoara, Editura Mirton, 2008, p. 138 și p. 184; Augustin Mureșan, ,,O scurtă istorie a formării breslelor în Banatul istoric (secolele XIV-XIX)”, în Doru Sinaci, Sorin Bulboacă, Administrație românească arădeană Studii și comunicări din Banat-Crișana, vol. XVII, Arad, Vasile Goldiș University Press, 2022, p. 39 ș. a.
[2] Muzeul Național al Banatului Timișoara, Colecția de matrice sigilare, nr. inv. 20.272.
[3] Vezi Maria Vertan, Colecţia de matrice sigilare a Muzeului Banatului, Catalog, Timișoara, Editura Mirton, 2007, poziția 46, p. 18, fig. 46, p. 64; idem, Colecţia de matrice sigilare a Muzeului Banatului, Catalog, Ediţia a II-a adăugită, Timișoara, Editura Marineasa, 2008, poziția 47, pp. 19-20, fig. 47, p. 80; Lajos Kakucs, op. cit., p. 184.
[4] Din punct de vedere al reprezentării din emblemă, sigiliile de bresle și corporații, în general de instituții economice au fost împărțite în două categorii: 1. Sigilii cu reprezentări simbolice și 2. Sigilii de tip heraldic (Maria Dogaru, Sigiliile mărturii ale trecutului istoric, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976, p. 179).
Augustin Mureşan
Foto: Milan Șepețan