N-aș fi vrut ca un ins fără calibru cum e Daniel Stătescu din Iași, un personaj de o insignifianță microscopică, să devină subiect titular de rubrică. Rubrică pe care am putea-o intitula „Ce măgării a mai făcut Daniel Stătescu”, după modelul unui vechi serial de succes („Ce vrăji a mai făcut nevastă-mea”). Într-un fel, insul ar trebui să se bucure, căci are acum o notorietate la care nici n-a visat. S-a dat în stambă fără să-l coste nimic… Apropo, expresia „a te da în stambă” era, inițial, „a te da în stampă”, după denumirea „stampă” a primelor ziare apărute la noi. Nu conta ce se scrie despre tine, conta că se scrie, iar cei „dați în stampă” erau tare mândri. Așa și cu Daniel Stătescu. A devenit, în Iași, un fel de „rachetă purtătoare”, un vehicul de imagine al lui Costel Alexe (președintelui Consiliul Județean Iași), al lui Mihai Chirica (primarul municipiului Iași), al lui Marian Grigoraș (prefectul județului) și chiar al lui Carol-Eduard Novak (ministrul Tineretului și Sportului). Pentru că, volens-nolens, ei sunt interconectați, prin natura funcțiilor instituționale, de Direcția Județeană pentru Sport și Tineret, pe care o conduce, ca interimar, Daniel Stătescu.
Să vedem acum „ce măgării a mai făcut Daniel Stătescu”… După emisiunea „La un ceai cu Petru Frăsilă”, la care a fost invitată Daniela Gîfu, au început represaliile, atât împotriva moderatorului (amenințări consemnate în corespondența electronică), cât și asupra invitatei, mergând până la violență fizică. Într-o descindere în forță la imobilul de pe Stradela Florilor numărul 10, Daniel Stătescu, însoțit de avocatul Chicet Octavian Laurian (avocat suspendat din barou, având reputația, în presa ieșeană, de „monstrul în robă”), de soția proprie și de „reprezentanții” unui ziar local (BZI), au făcut „ședință de bloc” și au schimbat-o pe aceasta din funcția de președinte al asociației. Alături de Daniela Gîfu se afla doar colonelul în rezervă Alexandru Poleucă, jurnalist, pe care, fără nicio jenă, avocatul („monstrul în robă”) Chicet Octavian l-a îmbrîncit, adresându-i, ca bonus, următoarea „reverență” verbală: „Mă scoți din sărite. Băi, uite care-i treaba, ai impresia că dacă vorbim de colonei, de vrăjeală de-asta, tu chiar o dai în șmecherii cu mine….?”. Încercând să filmeze scena cu telefonul, Daniela Gîfu a fost și ea victima unei agresiuni, din partea unui vecin (Dănuț Gust), agresiune din care s-a ales cu telefonul spart. În urma incidentelor, Daniela Gîfu a cerut Ordin de restricție împotriva agresorilor. Dar, în instanță, i s-a spus că Ordinul de restricție nu se poate aplica împotriva membrilor de familie (în cazul de față, vecinilor)…
Mă opresc aici. Această mostră de coprocultură socială e conectată, cum spuneam, la toate instituțiile decidente. Presa, în ansamblu, este și ea integrată în „sistem”. Singurii jurnaliști din Iași care s-au solidarizat cu Daniela Gîfu au fost Petru Frăsilă de la TeleMoldova (membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România) și Grigore Radoslavescu (membru, de asemenea, al UZPR), care a prezentat cazul într-un supliment al publicației „Rezervistul”. Puțini. Rușinos de puțini…
Pe vremuri, regula de a nu face pipi în apa ștrandului era încălcată de toată lumea. Erau sancționați doar cei care făceau pipi de la trambulină. Astăzi lucrurile s-au schimbat. Sau par să se fi schimbat, de vreme ce Daniel Stătescu face pipi de la trambulină și nu-l sancționează nimeni. De ce? Pentru că cei care ar trebui să-l sancționeze fac același lucru. Toți.
Am scris cândva despre eternitatea gândacilor de bucătărie. Se pare că situația nu s-a schimbat, ba chiar dimpotrivă. Și nu face nimeni dezinsecție…
Miron Manega