◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.02.2024

Revista „Amfiteatru Economic”, nr. 65/2024. Provocări pentru educația orientată spre competențe în contextul dezvoltării sistemelor de inteligență artificială

Dezbaterile despre provocările lansate procesului educațional de către sistemele de inteligență artificială sunt mai acute ca niciodată. Pe de o parte, educația, în general, trebuie să fie acel proces care asigură competențele ce permit crearea de inteligență artificială. Algoritmi, chatboti, mașini de învățare au fost create ca urmare cunoștințelor, competențelor și abilităților dobândite prin educație. Ele vor continua să fie rezultatul creativității, inventivității și îndrăznelii celor care sunt educați în acest spirit, celor cărora li se cultivă astfel de abilități. “Lucrul” cu sistemele de inteligență artificială necesită, de asemenea, cunoștințe, competențe și abilități pe care tot sistemul educațional trebuie să le asigure. Operarea sistemelor de inteligență artificială impune nu doar competențe specifice, dar și o permanentă adaptare a lor, pe măsură ce sistemele de inteligență artificială devin mai complexe și mai performante. Ca urmare, cercetarea academică este menită nu doar să identifice provocările cu care educația se confruntă și se va confrunta odată cu dezvoltarea sistemelor de inteligență artificială, ci și să găsească soluții, să propună măsuri care să gestioneze consecințele pătrunderii inteligenței artificiale în viața societății.

Importanța educației pare și mai evidentă în asigurarea echilibrului dintre avantajele și dezavantajele generate de către inteligența artificială. Inteligența artificială este un instrument pe care educația, ca proces complex de dezvoltare și fundamentare a cunoștințelor, abilităților și deprinderilor, îl poate utiliza în construirea gândirii critice, în accelerarea descoperirilor științifice, în întărirea spiritului etic. Tentațiile generate de către inteligența artificială, care pot conduce către opusul acestui scop fundamental, pot fi corectate prin procesul educațional. Până la urmă, trebuie să avem grijă ca, prin educație, inteligența artificială să nu se transforme dintr-o binecuvântare într-un blestem.

În revista „Amfiteatru Economic”, nr 65/2024 veți găsi articole care răspund provocărilor educației în contextul inteligenței artificiale și îmbunătățesc literatura de specialitate în domeniu, precum:

ArticolulDezvoltarea competențelor educaționale pentru studenții români în contextul dezvoltării științei datelor și inteligenței artificiale explorează competențele academice și abilitățile profesionale cheie în domeniul științei datelor în contextul dezvoltării inteligenței artificiale, evidențiind importanța acestora în mediul de afaceri. Utilizând setul de date ,,2022 Stack Overflow Annual Developer Survey” și metode de învățare automată, precum analiza în componente principale, clusterizarea K-means și regresia logistică, acest studiu analizează abilitățile profesionale în știința datelor. Această cercetare vizează distribuția locurilor de muncă în domeniu, nivelul de experiență, limbajele și programele de analiză utilizate, suportul oferit de companii și dinamica echipelor de știință a datelor, cât și impactul pe care inteligența artificială îl are asupra domeniului, oferindu-se o înțelegere cuprinzătoare a impactului pregătirii academice asupra oportunităților de carieră în domeniul științei datelor, contribuind la dezvoltarea profilului specialistului calificat în acest domeniu. Cercetarea oferă, de asemenea, indicații și recomandări relevante pentru îmbunătățirea abilităților necesare în știința datelor, cu scopul de a contura un profil calificat și pentru a răspunde cerințelor mediului de afaceri într-o lume dominată de analiza datelor și inteligență artificială.

Plecând de la idea că schimbările tehnologice au creat și provocări, inclusiv un decalaj între competențele disponibile și cele necesare în utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială, articolul „Identificarea competențelor suficiente și necesare în utilizarea eficace a tehnologiilor de inteligență artificială” are drept scop analiza relațiilor dintre competențele angajaților și eficacitatea în utilizarea instrumentelor de inteligență artificială, pentru a pune în evidență setul de competențe esențiale în interacțiunea eficientă cu tehnologia de inteligență artificială. Un chestionar online a fost completat de 209 angajați din România, analiza datelor realizându-se pe baza a două tehnici avansate: modelarea cu ecuații structurale și analiza condițiilor necesare, utilizând programul SmartPLS v4. Rezultatele sugerează o asociere semnificativă între competențele angajaților și eficacitatea utilizării instrumentelor de inteligență artificială, iar optimismul și inventivitatea mediază în mod pozitiv această relație. Articolul subliniază implicațiile semnificative pentru organizații, pentru sistemul de educație formală și non-formală, precum și direcții de cercetare privind implicațiile manageriale ale utilizării instrumentelor de inteligență artificială.

Lucrarea intitulată „Provocări ale inteligenței artificiale asupra procesului educațional în învățământul superior” a avut ca obiectiv identificarea abilităților necesare mediului digital de învățare specific învățământului superior românesc, abilități menite să încurajeze adoptarea tehnologiilor inteligenței artificiale de către studenți ca beneficiari ai actului educațional. Utilizând modelul ecuațiilor structurale aplicat unui set original de date colectate pe baza unui chestionar adresat studenților de la ciclul de licență, din învățământul superior economic, rezultatele cercetării subliniază că intenția de adoptare a aplicațiilor ce folosesc inteligența artificială, în rândul studenților, depinde în mod direct de constructe precum: utilitatea percepută, atitudinea față de aceste tehnologii, valoarea hedonistă percepută, performanța așteptată sau gradul de compatibilitate, în timp ce interactivitatea aplicațiilor deține o influență importantă, însă indirectă.

Cercetarea „Explorarea percepțiilor studenților cu privire la inteligența artificială generativă în educație” s-a concentrat asupra unei anumite forme a inteligenței artificiale, anume cea generativă, ce facilitează obținerea (generarea) de conținut în toate formele sale (text, imagine, video, audio, coduri de programare etc.), având astfel un rol crucial în educație, permițând personalizarea conținutului educațional și facilitând procesul de învățare. Articolul pornește de la delimitările conceptuale privind inteligența artificială și modalitățile de utilizare a acesteia în educație, avantajele și limitele acesteia, arătând că adoptarea în învățământul superior economic a aplicațiilor de inteligență artificială generativă, de tipul ChatGPT, reprezintă un subiect prea puțin abordat în literatura de specialitate. Apoi, adoptând o cercetare de tip exploratoriu,  realizată pe un eșantion de 364 de studenți și masteranzi ai Facultății de Business și Turism din cadrul Academiei de Studii Economice din București, s-a analizat percepția lor privind aceste aplicații. Rezultatele cercetării au indicat un nivel ridicat de conștientizare și de interes cu privire la modelele pentru generarea de conținut și au reliefat faptul că utilizatorii ce au percepții favorabile asupra calității conținutului generat de astfel de aplicații consideră că integrarea acestora în demersurile academice poate stimula creativitatea și poate îmbunătăți perspectivele de angajare.

Impactul social al inteligenței artificiale a reprezentat punctul de plecare al articolului „Impactul social al utilizării inteligenței artificiale în educație”, care, pornind de la datele colectate printr-o anchetă de opinie de la studenții unor universități de prestigiu din România și prelucrate prin aplicarea a trei modele statistico-econometrice de tip regresie logistică, au dezvăluit rezultate interesante. Rezultatele primului model logistic binar redau opiniile respondenților privind necesitatea și importanța îmbunătățirii experienței de învățare prin utilizarea inteligenței artificiale în educație, luând în considerare genul lor și nivelul lor de educație. Tot în raport cu cele două caracteristici considerate cele mai semnificative pentru obiectivul cercetării, au fost elaborate următoarele două modele, multinomiale. Concluziile arată că utilizarea inteligenței artificiale în educație influențează, pe de o parte, perspectivele absolvenților de a se angaja, iar, pe de altă parte, societatea în ansamblul său.

Pornind de la o teorie din ce în ce mai utilizată în literatură, și anume Teoria Unificată de Acceptare și Utilizare a Tehnologiei (UTAUT), articolul „Explorarea utilizării produselor de inteligență artificială. O perspectivă asupra studenților de la profilul economic” investighează în ce măsură condițiile de facilitare (mijloacele pe care utilizatorii le consideră necesare pentru a putea folosi o anumită tehnologie) și alți predictori (riscul și lipsa de încredere în tehnologie percepute, genul, educația, venitul, competențele în utilizarea tehnologiei și a echipamentelor folosite pentru accesarea Internetului) influențează utilizarea Produselor de Inteligență Artificială (AIP-uri), în general, și pentru scopuri educaționale. Datele de la un eșantion de 450 de studenți români din facultăți economice, preluate printr-un chestionar online, au fost examinate utilizând analiza componentelor principale și regresia logistică. Condițiile de facilitare au indicat un efect direct (pozitiv) asupra variabilelor dependente, iar combinația „risc perceput-lipsa de încredere în tehnologie percepută” a arătat un efect invers (negativ) asupra variabilelor dependente. Acest studiu avansează teoria, explorând utilizarea efectivă a AIP-urilor in scopuri educaționale, dezvoltând modelul UTAUT prin izolarea condițiilor de facilitare și utilizarea variabilelor descriptive ca predictori. De asemenea, studiul extinde evidențele empirice legate de UTAUT privind acceptarea și utilizarea tehnologiei în România și formulează recomandări practice pentru universități, ca actuali și potențiali furnizori de AIP-uri, pentru eficientizarea procesului educațional.

Articolul „Impactul adoptării inteligenței artificiale la locul de muncă asupra strategiilor de perfecționare profesională și recalificare” prezintă rezultatele unei cercetări etnografice menită să identifice impactul adoptării inteligenței artificiale la locul de muncă asupra cerințelor legate de cunoștințele și deprinderile profesionale și, pe baza acestora, impactul asupra strategiilor de perfecționare profesională și de recalificare. Cercetarea vizează trei domenii de activitate și anume: tehnologia informației, educația și cercetarea științifică. O concluzie relevantă a acestei cercetări este necesitatea studierii din multiple perspective a cerințele de competență trebuie, nu numai din perspectiva inovației tehnologice. Modificarea cerințelor de competență reprezintă rezultatul mai multor factori, adoptarea tehnologiei fiind doar unul dintre aceștia. Originalitatea cercetării constă, în principal, în definirea și aplicarea conceptului de nivel al importanței perfecționării/recalificării profesionale. Pe baza nivelului estimat al importanței, se definesc strategii și sunt recomandate acțiuni de întreprins în domeniul managementului talentelor în cadrul organizațiilor economice.

Rolul educatorilor în modelarea competențelor, în contextul extinderii inteligenței artificiale, este deosebit de important. Trei cercetări se concentrează pe acest aspect: (i) Utilizarea inteligenței artificiale în educație: perspectivele viitoarei generații de cadre didactice, care menționează faptul că progresul înregistrat de inteligența artificială la nivel mondial face ca, prin Consensul de la Beijing, UNESCO să se recomande, în 2019, guvernelor, includerea inteligenței artificiale în politicile și procesele educaționale. Cercetarea analizează factorii care influențează intenția comportamentală de utilizare a inteligenței artificiale încă din etapa de formare a viitoarelor cadre didactice din învățământul primar și preșcolar din România. Prin cercetare cantitativă exploratorie, efectuată pe un eșantion de 270 de studenți din cadrul Facultății de Științe ale Educației, Științe Sociale și Psihologie, s-a investigat interacțiunea subiecților cu inteligența artificială și intenția integrării inteligenței artificiale în educație, utilizând regresia logistică binară. Analiza arată că, dintre cele șase variabile ale modelului, „încrederea în capacitatea proprie de utilizare a inteligenței artificiale” și „percepția unui număr mai mare de avantaje” au un impact pozitiv și semnificativ asupra dorinței de a utiliza inteligența artificială în procesul educațional, mai mult decât „utilizarea anterioară”, „nivelul de cunoștințe” sau „cerințele elevilor”. Aceste rezultate au o importanță deosebită pentru revizuirea programelor de formare a profesorilor și pentru dezvoltarea de politici educaționale care să crească încrederea viitorilor profesori în capacitatea de utilizare a inteligenței artificiale, eliminând temerile sau concepțiile greșite despre inteligența artificială în educație. (ii) Inteligența artificială și modelarea competențelor educatorilor explorează perspectiva educatorilor cu privire la propriului rol în modelarea competențelor și prezintă provocările și măsurile-cheie percepute de educatori în contextul extinderii inteligenței artificiale. Astfel, atitudinile pozitive ale profesorilor față de inteligența artificială influențează semnificativ competențele cognitive, fundamentale și de management educațional. Cercetarea evidențiază provocările-cheie pentru integrarea inteligenței artificiale în educație, inclusiv imperativul dezvoltării profesionale pentru educatori și asigurarea accesului echitabil la resurse și tehnologie educațională. Studiul pledează pentru inițiative menite să reducă decalajul digital și să integreze educația de inteligență artificială în programele școlare. (iii) Evaluarea cantitativă a disponibilității de utilizare a inteligenței artificiale în mediul universitar de business și economic analizează stadiul de informare, utilizare și disponibilitate de folosire a inteligenței artificiale în mediul universitar economic și de business, în opinia cadrelor didactice din România. Cercetarea urmărește identificarea avantajelor, dezavantajelor și a modului în care inteligența artificială este utilizată din proprie inițiativă în procesul de cercetare, predare și evaluare de către cadrele didactice. Rezultatele studiului identifică aspectele care pot optimiza procesele de educație – cercetare, predare, evaluare și învățare pentru a veni în întâmpinarea dinamicii crescute a utilizării inteligenței artificiale în mediul academic economic din România. De asemenea, sunt evidențiate avantajele asociate utilizării sistemelor de inteligență artificială și soluțiile propuse pentru a maximiza beneficiile aduse de inteligența artificială în activități de cercetare, predare, evaluare în opinia cadrelor didactice.

Alte două articole investighează aspecte care vizează percepții ale studenților privind utilizarea inteligenței artificiale. (i) Percepțiile studenților din generația Z despre aptitudinile, abilitățile și competențele  necesare în era sistemelor de inteligență artificială analizează una dintre cele mai provocatoare generații în relație cu utilizarea noilor tehnologii.  Un număr total de 352 de chestionare au fost validate de la studenții care au absolvit programele de licență,  învățământ cu frecvență, din cadrul unei facultăți din România. Datele au fost procesate cu ajutorul programului statistic SPSS 17.0, testele de viabilitate și analizele ulterioare implicând recurgerea la coeficientul Cronbach Alpha, la analiza componentelor principale, respectiv la analiza corelațională. Concluziile articolului oferă o nouă perspectivă asupra structurii aptitudinilor, abilităților și competențelor necesare în societatea digitală și propune soluții pentru îmbunătățirea procesului educațional, prin adaptarea programelor academice la cerințele societății digitale. (ii) Percepția studenților privind utilizarea inteligenței artificiale în serviciile educaționale investighează concepțiile studenților sârbi despre utilizarea noilor tehnologii în educație. Cercetarea reprezintă prima implementare a unui instrument cu opt factori, modelat ca un construct ierarhic reflexiv-formativ. Astfel, toți cei opt factori contribuie în mod pozitiv și semnificativ la utilizarea inteligenței artificiale în educație, din perspectiva studenților. Cea mai mare contribuție ar putea fi atribuită factorilor care decurg din punctele slabe ale educației tradiționale, cum ar fi: analiza sentimentelor în educație, învățarea personalizată și predicția performanței studenților, iar cea mai mică contribuție ar putea fi atribuită factorilor privind preocupările legate de confidențialitate cu privire la utilizarea inteligenței artificiale și controlului: monitorizarea în clasă, analiza vizuală, precum și notarea și evaluarea studenților.

Utilizând aceeași metodologie de cercetare, respectiv analiza bibliometrică, alte trei articole realizează o trecere in revistă a literaturii academice de specialitate pentru obiective diferite. (i) O analiză sistematică a noilor abordări ale educației economice digitale bazată pe utilizarea tehnologiilor inteligenței artificiale prezintă o evaluare sistematică a unui număr de 60 de articole științifice, cu scopul studierii modului de abordare, în ultimii ani, a conceptelor specifice educației digitale economice, bazată pe inteligența artificială, a modului de utilizare a aplicațiilor inteligenței artificiale în educația economică digitală, toate acestea cu scopul identificării factorilor critici de succes și a provocărilor cu care se confruntă acest domeniu. Rezultatele obținute au evidențiat trendul conform căruia cei mai mulți cercetători definesc educația digitală ca fiind o formă de utilizare a tehnologiei cu scopul construirii suportului necesar activităților educaționale, poziționând inteligența artificială și diferitele sale aplicații ca elemente esențiale ale educației digitale actuale, cu potențial fundamental în revoluționarea proceselor economice. S-a remarcat faptul că utilizarea pe scară largă a platformelor de educație digitală bazate pe inteligență artificială este influențată de tehnologie, de caracteristicile sale superioare din perspectiva capacității de a corela în mod coerent procesele de predare/învățare, de încrederea generată la nivelul cadrelor didactice și cursanților cu privire la rezultatele obținute ca urmare a adoptării acestor platforme de educație digitală bazată pe inteligența artificială și de factori culturali, în paralel cu o confruntare permanentă cu numeroase provocări legate de rezistența utilizatorilor la schimbare, competențele digitale, accesibilitatea sistemelor, precum și problemele financiare. De asemenea, pe baza aprofundării cercetării s-a dezvoltat modelul unui sistem de corelații și elemente, specifice educației economice digitale, ce utilizează aplicații de inteligență artificiale, reunind atât factorii de succes, cât și provocările specifice, pe fundamentul domeniilor de aplicare particulare. (ii) Inteligența artificială și educația bazată pe competențe: o analiză bibliometrică și-a propus să identifice tendințele, provocările și oportunitățile emergente generate de intersecția dintre inteligența artificială și Educația Bazată pe Competențe. Cercetarea a fost realizată prin analiza bibliometrică a 1028 de articole incluse în baza de date Web of Science și pe baza rapoartelor furnizate de aplicația biblioshiny, interfața grafică a lui bibliometrix R package. Rezultatele au inclus analiza cantitativă a producției științifice, a colaborărilor, co-citărilor, precum și evoluția și harta tematică a domeniului. Cercetarea a relevat o creștere anuală de 8,43% în publicații, cu accelerare după anul 2017, și implicarea globală, cu SUA și China în pozițiile fruntașe. Analizele tematice au arătat evoluția domeniului, de la fundamentele tehnologice către o abordare interdisciplinară, evidențiind inclusiv influențele evenimentelor globale, precum COVID-19. Studiul a confirmat interacțiunea profundă dintre inteligența artificială și Educația Bazată pe Competențe, demonstrând potențialul, complexitatea și nevoia de abordări colaborative și interdisciplinare. (iii) Reproiectarea educației contabile pentru a răspunde provocărilor inteligenței artificiale – o recenzie a literaturii de specialitate subliniază impactul inteligenței artificiale asupra profesiei contabile, în sensul redefinirii rolului și locului pe care specialiștii în contabilitate îl ocupă în cadrul entităților economice. Recenzia sistematică a literaturii de specialitate urmărește să evidențieze și să sintetizeze principalele provocări cu privire la impactul pe care inteligența artificială și celelalte tehnologii conexe îl exercită asupra profesioniștilor contabili și asupra competențelor pe care aceștia trebuie să le dezvolte sau să le dobândească. Totodată, s-a urmărit conturarea unor soluții concrete prin intermediul cărora profesioniștii contabili pot fi susținuți în demersul lor de adaptare la noile cerințe ale pieței muncii impuse de evoluția tehnologiilor disruptive.

Lucrarea „Inteligența artificială în educația pentru afaceri: beneficii și instrumente” analizează modul în care inteligența artificială poate sprijini activitățile educaționale, factorii cheie și instrumentele utilizate în educația pentru afaceri. Datele sondajului, colectate de la 254 de cursanți, au fost analizate utilizând regresia logistică binară multivariată. Au fost formulate două întrebări de cercetare pentru a verifica dacă inteligența artificială sprijină activitățile educaționale și pentru a identifica instrumentele de inteligența artificială care susțin activitățile educaționale pentru afaceri. Rezultatele arată că respondenții apreciază inteligența artificială pentru că ajută profesorii în sarcinile administrative, permite personalizarea planurilor de învățare și economisirea de timp. Cu toate acestea, cursanții nu sunt familiarizați cu majoritatea beneficiilor oferite de instrumentele de inteligență artificială, cu excepția percepției vizuale computerizate, edge computing și a chatbots. Lucrarea subliniază importanța extinderii utilizării inteligenței artificiale în domeniul educației, cu scopul de a familiariza studenții cu aceste tehnologii și de a le exploata potențialul în contextul educației pentru afaceri.

Sperăm că toate aceste articole vor spori interesul, atât al cadrelor universitare, cât și al practicienilor, ca și al studenților, de asemenea, pentru a găsi răspunsuri la întrebări referitoare la rolul inteligenței artificiale în educație. De asemenea, ne așteptăm ca aceste articole să inspire viitoare cercetări, având în vedere că subiectul inteligenței artificiale în relație cu educația pare să fie la început de drum.

 

Rodica Milena Zaharia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *