◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro24.07.2024

UNESCO. Etica ingineriei climatice

Pe 28 noiembrie 2023, UNESCO a publicat primul său raport privind etica ingineriei climatice, care evaluează riscurile și oportunitățile noilor tehnologii de manipulare și schimbări climatice și face recomandări concrete în ceea ce privește cercetarea și guvernarea lor (https://news.un.org/fr/story/2023/11/1141102): pe măsură ce schimbările climatice continuă într-un ritm alarmant și Umanitatea nu reușește să îndeplinească obiectivele de reducere a emisiilor de CO2, ingineria climatică – numită și geoinginerie – atrage un interes din ce în ce mai mare. În fața acestei situații, UNESCO avertizează că aceste tehnologii reprezintă atât promisiuni imense, cât și riscuri pentru ecosistemele planetei: „În fața urgenței climatice, trebuie să luăm în considerare toate opțiunile posibile, inclusiv ingineria climatică. Dar, implementarea sa nu trebuie făcută în detrimentul angajamentelor Acordului de la Paris, nici fără un cadru etic clar stabilit”, a argumentat adjunctul Directorului General UNESCO pentru Științe Sociale și Umane, Gabriela Ramos.

Raportul Comisiei Mondiale UNESCO pentru Etica Cunoașterii și Tehnologiei Științifice (COMEST) oferă, așadar, o reflecție globală asupra acestor tehnologii și face recomandări cu privire la posibila lor utilizare.

 

Îndepărtarea dioxidului de carbon și modificarea radiației solare

Tehnologiile de geoinginerie sunt foarte diverse în ceea ce privește costul și eficiența, potrivit UNESCO. Ele se încadrează în două categorii principale. Pe de o parte, îndepărtarea dioxidului de carbon implică extragerea carbonului din atmosferă, de exemplu prin construirea unei infrastructuri industriale de captare a carbonului sau prin creșterea mai multor copaci pentru a absorbi CO2 în mod natural. Mai mult, modificarea radiației solare constă în reflectarea luminii solare înapoi în spațiu, de exemplu prin injectarea de aerosoli în stratosferă sau prin vopsirea acoperișurilor în culori deschise.

„Ingineria climatică poate fi riscantă în interacțiunile sale cu clima. De asemenea, poate exacerba riscurile existente și poate crea altele noi”, a avertizat președintele Comisiei globale a UNESCO pentru etica cunoașterii și tehnologiei științifice, Emma Ruttkamp-Bloem. Ingineria climatică ar putea „compromite politicile climatice existente” și ar putea încetini finanțarea măsurilor esențiale de reducere a emisiilor de CO2, precum și eforturile de adaptare la schimbările climatice, subliniază raportul.

Costul ridicat al dezvoltării și implementării acestor tehnologii ar putea, de asemenea, agrava inegalitățile la scară globală: țările cele mai bogate ar putea utiliza aceste tehnologii acolo unde țările mai puțin favorizate nu ar avea financiar capacitatea de a face acest lucru. Dispozitivele de geoinginerie „ar putea fi folosite și în scopuri militare sau geopolitice, fiind necesară consolidarea eforturilor globale pentru guvernarea lor”.

 

Identificarea și reducerea incertitudinilor

Experții subliniază, de asemenea, că în starea actuală a cunoștințelor, care este încă incompletă, nu ne putem baza pe aceste tehnologii pentru a aduce o contribuție semnificativă la atingerea obiectivelor climatice. Din cauza lipsei de perspectivă, evaluarea impactului acestor tehnologii asupra climei rămâne parțială. De exemplu, ele ar putea provoca reacții în lanț și prezenta riscuri considerabile pentru oameni, oceane, temperaturi și biodiversitate. Crearea unei dependențe de tehnologiile de inginerie climatică ridică, de asemenea, întrebarea când și cum vor fi eliminate aceste tehnologii, dar și care va fi impactul eliminării lor.

Prin urmare, „înainte de a dezvolta aceste noi tehnologii, trebuie să evaluăm pe deplin consecințele și implicațiile etice ale acestora. Orice dezbatere privind ingineria climatică trebuie să fie atât etică, cât și politică, reflectând interesele divergente ale diferitelor regiuni și comunități din întreaga lume”, a mai spus doamna Ruttkamp-Bloem.

 

Recomandările UNESCO

Raportul face mai multe recomandări de cercetare și guvernare:

 

         Statele au obligația legală de a proteja clima planetei. Prin urmare, ele trebuie să adopte o legislație care reglementează aceste noi forme de acțiune climatică.

         Cercetarea științifică în domeniul ingineriei climatice trebuie să se bazeze pe standarde etice clare, în conformitate cu dreptul internațional.

         Țările trebuie să ia în considerare impactul transfrontalier al deciziilor lor de inginerie climatică.

         Provocarea guvernanței de implementare a ingineriei climatice la scară globală necesită o colaborare deschisă și responsabilă între toate țările, precum și un sistem de monitorizare și control permanent.

         Comunitățile marginalizate cele mai expuse schimbărilor climatice și consecințele acestora trebuie să fie pe deplin luate în considerare și implicate în procedurile de inginerie climatică.

 

UNESCO intenționează să colaboreze cu statele membre pentru a stabili un astfel de cadru etic, a declarat Directorul General Adjunct al UNESCO pentru Științe Sociale și Umane, Gabriela Ramos.

 

Emilian M. Dobrescu

Foto: pixabay.com

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *