La început de an nou, lumea se confruntă cu o serie descurajantă de provocări: renașterea pandemiei de Covid-19, urgența climatică, lupta dintre democrație și autoritarism, crize umanitare, migrație în masă și terorism transnațional. Există riscul unor noi conflicte interstatale, exacerbate de distrugerea ordinii internaționale bazate pe reguli și de răspândirea armelor autonome letale. Una peste alta, pentru majoritatea oamenilor de pe Pământ – și pentru o mână în spațiu – 2022 se anunță un alt an cu potențial periculos.
Evenimentele din Orientul Mijlociu vor ținedin nou trează atenția opiniei publice în 2022 – din motive atât pozitive, cât și negative. Unul dintre acestea este Cupa Mondială de fotbal, care începe în Qatar în luna noiembrie. Este prima dată când o țară arabă sau musulmană găzduiește turneul. Este de așteptat să ofere un impuls major pentru regiunea Golfului în ceea ce privește viitorul pentru afaceri și turism – și, posibil, forme mai deschise și mai progresiste de guvernare. Dar alegerea Qatarului, umbrită de acuzațiile de corupție, a fost controversată încă de la început. Dosarul său privind drepturile omului va fi supus unui control sporit. Tratamentul său față de lucrătorii migranți prost plătiți este un alt punct de foc. „The Guardian” a dezvăluit că cel puțin 6.500 de muncitori au murit de când Qatar a primit aprobarea de la FIFA, în 2010, uciși în timp ce construiau șapte noi stadioane, drumuri și hoteluri și un nou aeroport. Îngrijorările vor persista și cu privire la atitudinea iliberală a Qatarului față de libertatea de exprimare și drepturile femeilor într-o țară în care rămâne periculos să critici în mod deschis guvernul și în care homosexualitatea este ilegală. Dar analiștii sugerează că majoritatea fanilor nu se vor concentra asupra acestor probleme, ceea ce ar putea face din Qatar 2022 cel mai de succes exemplu de „spălare sportivă” până în prezent.
Subiecte mai familiare vor domina altfel agenda regională. În primul rând este întrebarea dacă Israelul și/sau SUA vor lua noi măsuri militare și/sau economice pentru a reduce încercările Iranului, pe care Teheranul le neagă, de a dobândi capacitatea de a construi arme nucleare.
Atenția se va concentra în 2022 și asupra președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, al cărui partid AKP va marca 20 de ani la putere în 2022. Guvernarea lui Erdogan a devenit din ce în ce mai opresivă la nivel intern, în timp ce politica sa externă agresivă se confruntă cu UE și SUA.
Alte puncte fierbinți pe harta lumii în 2022 sunt considerate Libanul – care este pe punctul de a deveni un stat eșuat, precum Yemenul distrus de război – și Libia, mereu haotică.
Ochii lumii vor fi ațintiți în continuare asupra Chinei. Jocurile Olimpice de iarnă se deschid la Beijing în februarie. Dar întrebarea crucială, pentru fanii sportului, despre cine se află în fruntea clasamentului pentru medalii, poate fi umbrită de boicoturile diplomatice din partea SUA, Regatului Unit și altor țări, în semn de protest față de abuzurile în serie ale drepturilor omului din China. Ei se tem că Jocurile ar putea deveni un exercițiu de propagandă a Partidului Comunist Chinez.
India, cel mai mare competitor regional al Chinei, ar putea în curând să egaleze sau să depășească cei 1,41 miliarde de locuitori ai Chinei, potrivit unor estimări. Totuși, în același timp, ratele natalității din India și dimensiunea medie a familiei sunt în scădere.
În altă parte în Asia, represiunea violentă în Myanmar și situația disperată a poporului afgan în urma preluării talibanilor vor provoca probabil mai mult strângere de mână în vest decât acțiuni concrete. Afganistanul se clătină, în pragul dezastrului. „Ne uităm la 23 de milioane de oameni care se îndreaptă către înfometare. Următoarele șase luni vor fi catastrofale”, spune David Beasley, de la Programul Alimentar Mondial.
Perspectiva nucleară a Coreei de Nord poate aduce o confruntare, deoarece regimul paranoic al lui Kim Jong-un trimite semnale mixte despre război și pace.
2022 va fi un an critic și pentru Europa, deoarece UE și liderii naționali se confruntă cu diviziunile interne și externe pe mai multe subiecte, cu impactul social și economic al pandemiei nesfârșite, cu migrația și cu provocările post-Cop26, generate de obiectivele de emisii nete zero.
Mai mult, Europa trebuie să decidă dacă dorește să fie luată în serios ca actor global sau își va preda influența internațională Chinei, SUA și regimurilor maligne precum Rusia lui Vladimir Putin. Tonul ar putea fi dat de alegerile de primăvară din Franța și Ungaria, unde forțele populiste de dreapta împing din nou în prim-plan agende dezbinate. Viktor Orbán, liderul autoritar maghiar, se va confrunta pentru prima dată cu o opoziție unită. Emmanuel Macron le va cere alegătorilor francezi un al doilea mandat, în detrimentul rivalilor săi declarați rasiști și islamofobi, Marine Le Pen și Éric Zemmour. Sondajele îl pun în frunte, deși se confruntă și cu ceea ce ar putea fi o provocare puternică din partea republicanilor de centru-dreapta, a căror candidată, Valérie Pécresse, este prima femeie care conduce conservatorii. Și noul guvern de coaliție al Germaniei va fi în centrul atenției, deoarece încearcă să facă lucrurile diferit după anii lungi de domnie a Angelei Merkel.
Alte probleme cu potențial de declanșare a unor tensiuni includ dosarul Belarus și tendințele separatiste în Bosnia-Herțegovina și Balcani.
În Brazilia, lupta pentru a-l învinge pe Jair Bolsonaro, renumitul președinte de dreapta al țării, la alegerile naționale din octombrie, pare să producă o luptă epică, cu ramificații internaționale. În interiorul Braziliei, Bolsonaro a fost condamnat pe scară largă pentru gestionarea neglijentă a pandemiei de Covid. În Cuba, Nicaragua, Haiti și Venezuela, presupușii campioni ai popoarelor au devenit asupritorii lor, iar acest fenomen pare să continue. Iar președintele Mexicului, Andrés Manuel López Obrador, se va confrunta cu tensiuni continue cu SUA din cauza comerțului, cu droguril și migrației din America Centrală.
În SUA, în 2022, toți ochii vor fi ațintiți asupra campaniei pentru alegerile intermediare din noiembrie, când democrații vor încerca să respingă o ofertă republicană de a prelua din nou controlul asupra Senatului și Camerei Reprezentanților. Rezultatele vor fi privite inevitabil ca un referendum asupra președinției lui Joe Biden.
În Africa, pe lângă rata foarte scăzută de vaccinare anti-COVID-19, se estimează că 25 de milioane de oameni vor trăi cu HIV-SIDA în 2022. Malaria seceră aproape 400.000 de vieți într-un an obișnuit. Tratamentul acestor boli și al altora, cum ar fi tuberculoza și diabetul, se poate deteriora și mai mult ca urmare a tensiunilor legate de Covid-19 asupra sistemelor de sănătate.
Africa a devenit și noul „punct zero” pentru terorismul internațional, în opinia multor analiști. Această tendință ar putea să continue în 2022. Țările din Sahel, în special, au înregistrat o creștere a grupărilor islamiste radicale, în mare parte autohtone, dar care își declară adesea loialitate față de rețele globale precum Al-Qaida și Statul Islamic.
La nivel global, 2022 se anunță a fi un an încărcat în ceea ce privește explorarea și competiția militară în spațiu. NASA pregătește 18 misiuni separate în 2022, plus reluaea unui zbor cu echipaj uman către Lună. O nouă stație spațială – Gateway – este planificată. Rusia, Coreea de Sud, India și Japonia vor lansa nave spațiale lunare. Agenția Spațială Europeană intenționează să trimită o misiune pe Marte. O cursă a înarmărilor nucleare în spațiu se va accelera. Statele Unite, Rusia și China experimentează cu noi arme, cum ar fi vehicule cu alunecare hipersonică capabile să lanseze rachete nucleare de oriunde.