◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.02.2024

Seară japoneză la Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” Ploiești

Marți, 28 noiembrie 2023, ora 17, în Rotonda Bibliotecii Județene „Nicolae Iorga” Ploiești,  s-a desfășurat o manifestare culturală japoneză, care a constat din mai multe expoziții: de pictură japoneză, cu tema „Maiko-san și Geiko-san”, de tablouțe și suveniruri în stil japonez, kimono, origami, carte japoneză, și prezentarea unui film.

Prin activitățile mai sus-menționate, realizatorii acestora și-au propus evidențierea câtorva aspecte reprezentative ale culturii japoneze: gheișa, kimonoul, evantaiul, relații interumane, legătura omului cu natura, dansuri, festivaluri,  ikebana, origami, gastronomie.

Invitați speciali au fost Valter Paraschivescu, președintele UAP Ploiești, și Luminița Boboc – artist plastic.

Curatorul expoziției a fost Bianca Dimian, o tânără pasionată de artă și cultură, și  amfitrion,  Mihaela Radu, directorul Bibliotecii Județene „Nicolae Iorga” Ploiești.

Protagonista activității a fost expoziția de pictură, având ca temă gheișa, creație a celor două artiste plastice:  Alina Bastet și Miriam Nassereddine.

După cum se menționează în comunicatul activității,  „Alina Bastet este artistă și profesoară de pictură și desen. Scopul său este de a ghida elevii și elevele într-o manieră holistică și de a promova latura terapeutică a artei plastice.

Prin pictură, cu precădere prin tehnica gansai (acuarelă japoneză), ea a găsit instrumentul optim de exprimare a mesajelor sufletului, onorând, totodată, pasiunea și admirația pe care o poartă culturii nipone.

Miriam Nassereddine este o artistă care lucrează în domeniul digital (concept artist) și tradițional (axându-se de câțiva ani pe tehnica acuarelei nipone). Esența lucrărilor sale este dorința de a relata o poveste prin fiecare imagine.

 Miriam este stabilită în Londra, dar păstrează și onorează conexiunea intimă cu România, țara sa natală, prin vizite recurente și proiecte artistice de suflet, pentru suflet”.               

Picturile sunt realizate în acuarelă japoneză, pe hârtie obișnuită, cât și pe sumi-e, hârtie japoneză,  obținută din orez, dar pe care nu se poate reveni mai mult de două ori.

Tema centrală a expoziției a fost gheișa, care a fost prezentată atât prin intermediul limbajului, cât și al penelului. Au fost făcute cunoscute statutul acesteia, calitățile: „Atribuim numele de gheișă interpretelor nipone care, de mai bine de 300 de ani, oferă delectări artistice și voie bună clienților importanți și înstăriți ce frecventează o-chaya (casele de ceai dedicate banchetelor numite ozashiki) sau care fascinează publicul în cadrul Miyako Odori („Dansul Cireșelor”) și altor festivități și spectacole”.

După cum se observă și în expoziție, principalul obiect vestimentar al unei gheișe este kimonoul, pe care în cadrul acestei manifestări culturale l-am văzut expus pe câțiva pereți, a fost îmbrăcat de gheișele din tablouri, de autoarele lor, Alina Bastet și Miriam Nassereddine, și de Andrea Voiculescu, artista care a contribuit la pregătirea kimonourilor purtate la activitate.

Andrea este absolventă a Facultății de Arhitectură, dar a învățat arta pregătirii kimonourilor, kitsuke, la cursuri susținute de o doamnă japoneză stabilită în București.

Atât ea, cât și colegele ei au fost foarte generoase în a ne oferi informații despre specificul unui kimono, costum tradițional japonez, simbol al eleganței, decenței, bunului gust. 

Acesta este alcătuit dintr-o piesă exterioară, cu mâneci largi, confecționată, de obicei, din mătase de foarte bună calitate și mai rar din bumbac,  brodată chiar și cu fire de aur și argint și care se poartă petrecută, asemenea unui halat.    

Sub ea se află o cămașă numită nagajuban care se termină cu un guler în formă de anchior, care trebuie să fie foarte bine aranjat și în așa fel ca să nu se vadă pielea.

Singurul loc unde se poate vedea pielea este la ceafă.

Kimonoul are o perniță în spate și se fixează cu ajutorul unui obi,  „centură lungă de aproximativ 3,5 metri, prevăzută cu un ornament, obi-dome,  și care se prinde în jurul corpului cu un șnur numit obi-jime”.

Deasupra unui obi se află un alt obiect frumos ornamentat, un fel de eșarfă, care se numește obi-aghe.

Ornamentele de pe un kimono reprezintă, de obicei, flori și păsări, care trebuie să fie în consonanță cu cele 28 de anotimpuri japoneze.

Cromatica este și ea esențială într-un kimono, după cum se poate vedea și în tablourile expoziției.

Cel al unei gheișe tinere are culori mai deschise și cel al unei gheișe mai în vârstă, culori mai închise.

Există mai multe feluri de kimono, în funcție de vârsta și statutul persoanei care îl poartă, de situația în care este purtat, de anotimp: „furisade” pentru femei necăsătorite, „shiromuku” pentru mirese, „tomesade” pentru femei căsătorite etc.

Tablourile sugerează și alte calități  ale gheișelor, precum cântatul la un instrument tradițional cu trei coarde, numit shamisen, dansul, precum, kyomai, odori,  care culminează în Miyako Odori „Dansul cireșelor”. Legătura cu natura, esențială în viața poporului japonez, este și ea prezentă în viața gheișelor. Într-unul din tablouri, două gheișe, dintre care una cântă la un instrument, sunt încadrate de glicine, simbolul dragostei, prieteniei, rafinamentului, devotamentului, trăiniciei sentimentelor, în altele, apar spații verzi, flori, frunze, păsări, fluturi, pești, o pisică.  O relație inedită între gheișă și mediul înconjurător, cu profunde semnificații mitologice,  apare în tabloul „Eternal Crane”. Gheișa înoată în mare, element dătător de viață și energie,  și este privegheată de un cocor cu aripile desfăcute protector, simbolul nobleței, înțelepciunii, longevității, norocului, fericirii.

În timpul Sărbătorii „Hyakki Yagyō”,  un fel de Halloween japonez,  gheișele au rolul de alungare  a spiritelor rele, după cum sugerează și  expresia feței și culoarea ochilor și a buzelor.

Relația dintre gheișe este una de armonie, de instruire.

De obicei, maiko-san  este cea care trebuie să învețe ceva din experiența unei one-san, sora mai mare. Un rol important în acest sens îl are conversația și unul dintre tablouri se numește „Discuții”. Viața gheișelor are un caracter tainic, în tabloul „Himitsu” o gheișă adultă  îi șoptește ceva la ureche unei ucenice. Tabloul „Secret” prezintă imaginea unei gheișe care privește discret printre faldurile unei draperii.

Privite fie individual, fie în grup, gheișele transmit o stare spirituală bună și chiar foarte bună, de zâmbet, armonie, delicatețe.

Un alt aspect al culturii tradiționale japoneze este ikebana, prezentă în pictura cu același nume a artistei Miriam Nassereddine.

 Origami, „arta plierii hârtiei colorate în modele de creaturi vii, obiecte neînsuflețite sau forme decorative abstracte”, a fost reprezentată prin expoziția bogată și de mare finețe a artistei Luminița Boboc.

În vitrinele  din Rotonda Bibliotecii Județene „Nicolae Iorga” Ploiești a fost realizată o expoziție  de carte japoneză, prezentă în fondul bibliotecii.

Participanților la activitate din partea autoarelor expoziției de pictură le-au fost oferite ca suvenir ștampile din lemn, care evidențiază obiceiul japonez, potrivit căruia atunci când ajung într-o gară, în amintirea trecerii pe acolo, călătorii își pun ștampilă pe un obiect.

Reprezentanți ai firmei „Gust Oriental”, sponsorul activității,  i-au servit pe cei prezenți cu delicioase dulciuri orientale: bazarek „biscuiți cu susan și miez de fistic”,  deșertul sultanului, „fursec cu blat de griș, umplut cu pastă de curmale și fistic deasupra”,  curmale medjool, umplute cu miez de fistic și migdale decojite, smochine grecești, umplute cu miez de fistic și migdale decojite, smochine grecești, desfidratate natural, fără zahăr și fără conservant, stafide în ciocolată neagră, stafide în ciocolată albă, cu lapte, ceai de trandafir.

Realizatorii acestei exotice și originale seri orientale au reușit ca prin valorificarea cunoștințelor lor, a pasiunii pentru tradițiile nipone, a talentului, a creativității și a generozității proprii să evidențieze  aspecte importante ale culturii japoneze și să suscite interesul participanților pentru aceasta.

 

Elena Trifan/UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *