Rolul creativității și inventivității crește în perioadele de criză. Cu ajutorul acestor forțe ale gândirii, omenirea depășește mai ușor momentele de cumpănă. În prezent, întreaga planetă se confruntă cu un cumul de crize: încălzirea globală generatoare de fenomene extreme, pandemia de coronavirus, creșterea galopantă a prețurilor energetice, ale materiilor prime, produselor industriale și alimentelor, invadarea Ucrainei de către trupele Federației Ruse care generat un lanț întreg de consecințe economice la nivel planetar. În aceste condiții, de la mințile creative și inventive se așteaptă și mai multe soluții salvatoare, iar România trebuie să își aducă contribuția la efortul general.
Declinul inventicii românești
Statisticile Oficiului Național de Invenții și Mărci (OSIM) ne arată că perioadele cele mai fertile pentru inventatorii din România, în care s-au depus cele mai multe cereri de brevete de invenție și s-au acordat cele mai multe brevete au fost:
– epoca interbelică (1920 – 1939), cu o medie anuală de 1.273 de cereri și 1.120 de brevete;
– regimul Ceaușescu (1965 – 1989), cu o medie anuală de 3.779 de cereri și 2.378 de brevete.
După prăbușirea regimului comunist, numărul acestora a scăzut dramatic, de la un vârf de 3.081 de cereri depuse și 1.428 brevete eliberate, în 1990, la 817 cereri și 376 de breve, în 2021.
În epoca post-comunistă (1990 – 2021), au fost depuse în total 46.619 cereri de brevete de invenție, cu o medie anuală de 1.457 de cereri. Au fost acordate 28.941 de brevete de invenție, în medie 904 de brevete pe an.
În căutarea cauzelor
Ce explicație are involuția creativității și inventivității din România? În primul rând este vorba de o cauză economică. După 1990, au dispărut ramuri industriale întregi și mari unități economice, care dispuneau de resursele materiale și umane pentru cercetarea tehnologică. Mediul de afaceri s-a fărâmițat. Astăzi, microîntreprinderile și IMM-urile dețin o pondere de peste 90% din totalul unităților economice, cele mai multe dintre ele activând în comerț și servicii.
A doua cauză este de natură demografică. Migrația a peste 5 milioane de români, marea lor majoritate fiind persoane tinere, active, calificate, a dus la scăderea dramatică a resursei umane din care se nasc inventatorii.
O altă cauză o reprezintă criza profundă în care se află sistemul de învățământ. Pe de o parte, instituțiile școlare scot de pe băncile lor un număr tot mai mare de posesori de diplome – analfabeți funcționali, iar pe de altă parte, s-au îndepărtat foarte mult de nevoile economiei. Astăzi, școala românească dezvoltă într-o măsură tot mai redusă capacitățile creative ale tinerei generații.
În anul 2020, un Eurobarometru privind atitudinea europenilor față de știință și tehnologie a evidențiat faptul că românii au cel mai scăzut nivel de alfabetizare științifică din Uniunea Europeană. Doar 2% dintre conaționali au răspuns corect la mai mult de opt întrebări simple despre știință și tehnologie, în contextul în care media europeană este de 24%.
Forțele inventive ale României
Care sunt forțele creative ale țării noastre în prezent? Statisticile arată că din cele 11.681 de cereri de brevete de invenție primite de OSIM în intervalul 2011 – 2021, cele mai multe, respectiv 4.891 de cereri, reprezentând 41,87% din total, au venit de la persoanele fizice române. Pe locul al doilea s-au situat unitățile de cercetare științifică, cu 2.464 de cereri (21,09% din total), urmate de universități – 2.061 de cereri (17,65%), companii – 1.647 de cereri (14,10%) și solicitanți străini – 618 cereri (5,29%). Faptul că unitățile de cercetare științifică și universități au depus, la un loc, mai puține cereri de brevete de invenție decât persoanele fizice române este un semnal extrem de îngrijorător privind starea cercetării științifice instituționalizate.
Cât de creativ e învățământul superior?
Sistemul de învățământ superior ar trebui să fie unul dintre motoarele creativității și inventivității, dar din păcate nu se întâmplă așa. Din cele 93 de universități acreditate în România, numai 40 s-au remarcat în domeniul inventicii, depunând 2.049 de cereri de invenții în intervalul 2011 – 2021, în medie câte 186 de cereri pe an.
În topul instituțiilor de învățământ superior creative conduce Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava cu 360 de cereri. Este urmată de Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, cu 267 de cereri și Universitatea Politehnică din București cu 232 de cereri.
Dintre instituțiilor de învățământ superior constănțene, singura care figurează în statisticile OSIM este Universitatea „Ovidius”, care ocupă locul 25 în top, cu 13 cereri depuse.
În anul 2021, dintre cele 40 de instituții de învățământ superior doar 20 s-au manifestat pe planul creativități, depunând, în total, 165 de cereri de invenție, din care două cereri aparțin Universității „Ovidius” din Constanța.
Brevete pentru universitari
În anul 2019, doar 18 universități românești au obținut brevete de invenții, numărul acestora însumând 78. În 2020, numărul universităților cărora le-au fost acordate brevete a crescut la 21, în schimb numărul brevetelor a coborât la 60. În anul 2021, numărul universităților care au primit brevete a scăzut la 15, iar cel al brevetelor a crescut la 77.
Dacă în 2019, topul a fost dominat de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava cu 20 de brevete de invenții, în 2020, pe primul loc a trecut Universitatea „Transilvania” din Brașov cu 13 brevete. Apoi, în 2021, Universitatea Politehnică din București a trecut în fruntea clasamentului, cu 16 brevete.
Din păcate, niciuna din cele patru universități din Constanța nu se regăsește în clasamentul brevetelor acordate în anii 2019 – 2021.
Inventivitatea trebuie stimulată!
Nu în ultimul rând, creativitatea și inventivitatea sunt prea puțin încurajate în zilele noastre, iar drumul de la brevet până la punerea invenției în practică este plin de bariere.
În cele mai multe unități economice nu există nicio preocupare pentru creșterea pregătirii profesionale a lucrătorilor. De asemenea, nivelul scăzut de salarizare din cele mai multe firme private și lipsa unui sistem de recompensare materială a creativității descurajează orice preocupare inovativă din partea lucrătorilor români.
Inovarea și dezvoltarea în economia românească nu pot fi realizate fără o schimbare de atitudine la nivelul oamenilor de afaceri, a patronatelor și a cadrelor didactice din universități. Avem nevoie de o deschidere activă din partea lor spre procesele inovative, de o preocupare constantă pentru stimularea și dezvoltarea forțelor creative din propriile unități.
Ion Tița-Călin