Odată cu viețile multor pământeni, Covid-19 a înghițit fără să digere o bună parte a presei scrise, făcând să explodeze postările online cu pretenții de presă autentică! Pandemia a tăiat curajul cititorului matinal de a lua cu asalt chioșcurile în căutarea ziarului preferat, şi a făcut loc publicaţiilor răsfoite iluzoriu pe tabletă, telefon sau monitor, în căutarea unor soluții la problemele zilnice. Atât de tare au proliferat încât au secătuit nu doar puşculiţa rezervată lor, dar şi răbdarea cititorilor sătui să primească din eter adevăruri trunchiate şi realităţi confecționate la comandă politică.
Invocând principiul libertății de exprimare mulţi semnatari de pretinse construcții jurnalistice, s-au culcat anonimi, crezând că se vor trezi ziarişti a doua zi după postarea de multe ori impertinentă şi fără noimă, dintr-un aşa zis format electronic botezat ,,ziar”. Sub pretextul protecției pădurilor sugrumăm presa scrisă, şi dreptul cititorului de a se bucura în intimitate de stilul gazetăresc responsabil al ziaristului X sau Y, de intuiția sa, lăsată mărturie sub semnătură, în decriptarea unor evenimente care ne marchează viaţa şi scriu istorie! Din cauza unor aşa-zişi ,,analiști” ne-am rupt de lumea reală, trăind confortabil într-o lume mobilată cu părerile unora sau altora.
Ziaristul tradițional se expune public, publicația sa devenind din clipa apariției o țintă! Ce a editat rămâne pentru posteritate, opinia sa, bună sau rea, se colecționează. Sugerăm introducerea unor criterii ferme de evaluare a media online, dar şi o corectă reprezentare a presei în ansamblul său în ochii autorităților! Pandemia a lovit toată presa! Inclusiv presa regională, căreia statul român i-a întors spatele! Ne scapă motivele lipsei de preocupare faţă de acest sector de presă, care plătește taxe şi impozite la zi şi se adresează românilor trăitori nu doar în orașele mari. Pe noi nu ne sprijină financiar nimeni? Dacă nu existăm, de ce cotizăm?
Florenț Mocanu
redactor șef al ziarului regional „Gazeta Munteniei”