◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro25.02.2024

România. Noi paradoxuri

Cele mai mari scumpiri la energie/cel mai mare potențial solar din sud-estul Europei

România este printre statele Uniunii Europene care au înregistrat cele mai mari scumpiri la energie în primul trimestru al anului 2023, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022 (https://www.veridica.ro/stiri/romania-printre-statele-ue-cu-cele-mai-mari-scumpiri-la-energia-electrica, postat pe 27 octombrie 2023): preţurile la electricitate s-au majorat cu 77%, iar la gaze cu 134%, arată statisticile europene.

Creşteri semnificative de preţuri s-au înregistrat şi în Olanda, Lituania şi Letonia, şi în doar câteva state au fost ieftiniri. Raportată la euro, cea mai ieftină electricitate a fost în Bulgaria, Ungaria şi Malta, iar cea mai scumpă în România, Belgia şi Olanda. Gazele cele mai ieftine pentru consumatorii casnici europeni au fost în Ungaria şi Slovacia, iar cele mai scumpe în Olanda, Suedia şi Danemarca.

Pe 3 decembrie 2023, ministrul Energiei, Sebastian Burduja a declarat că România are cel mai mare potenţial solar din sud-estul Europei, studiile arătând că ar putea exploata până la 18-20 de gigawaţi de putere solară (https://www.stiripesurse.ro/romania-are-cel-mai-mare-potential-solar-din-sud-estul-europei-ministru_3160147.html): declarația a fost făcută cu prilejul semnării aderării României la Alianţa Solară Internaţională, la cea de-a 28-a Conferinţă a Statelor parte la Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP28), care s-a desfăşurat în Dubai (Emiratele Arabe Unite).

Sebastian Burduja a spus că numărul gospodăriilor care au pus panouri solare a crescut de cinci ori în doar doi ani. El a menţionat că în ianuarie 2022 se înregistrau mai puţin de 20.000 de gospodării cu panouri solare, iar în dccembrie 2023 numărul lor depăşeşte 100.000.

 

Comunele din județul Vaslui

Primarii comunelor din acest județ s-au ocupat să implementeze sisteme performante de supraveghere video și stații de încărcare a mașinilor electrice, deși niciun localnic nu are un astfel de autovehicul, omițând să toarne asfalt pe ulițele care sunt îngropate în noroi (Se întâmplă în Vaslui. Comune dotate cu stații de încărcare pentru mașini electrice, deși nici un locuitor nu are astfel de autoturisme. Noroiul este la genunchi (stiripesurse.ro), postat pe 22 noiembrie 2023): în viitorul apropiat, pe fiecare uliță va fi montată câte o cameră de supraveghere pentru creșterea siguranței cetățenilor. În aceleași comune, apa, canalizarea și gazul sunt încă un lux. În comuna Ivănești, de exemplu, unde căruta trasă de cal este încă un mijloc de transport pentru mulți localnici, zeci de mașini au rămas împotmolite din cauza noroaielor, iar în final tot la cai sau tractoare se recurge pentru deblocarea drumurilor. „Am semnat la CNI două contracte în valoare de aproape 1.900.000 de lei, prin care vom instala un sistem de supraveghere video în toată comuna. De asemenea, vom instala patru statii de încărcare a mașinilor electrice și vom asigura digitalizarea completă și integrată a serviciilor din Primăria Ivănești”, anunța Vasile Novac, primarul comunei la începutul lui 2023. Astfel de programe privind instalarea de camere de supraveghere și stații de încărcare a mașinilor electrice au fost accesate de majoritatea primarilor din județ.

Să ai drumuri pe care ambulanțele nu pot circula decât trase de tractoare, să ai case încă neracordate la energia electrică, să ai copii care nu pot merge la școală din cauza drumurilor impracticabile, dar să te lauzi că ai biblioteci virtuale sau stații de încărcare a mașinilor electrice dovedește cât de rupt de lume ești. Zilele trecute, în satul Coșca, din comuna Ivănești, a fost o adevărată revoltă, după ce mai multe mașini au rămas împotmolite în noroaiele până la genunchi. A fost nevoie ca oamenii să scoată caii din grajduri pentru a trage autoturismele blocate…

 

Raportul chiriași-proprietari

69% din populaţia Uniunii Europene (UE) trăiește într-o locuinţă proprietate personală, în timp ce restul de 31% în locuințe închiriate, românii reprezentând cel mai ridicat procent de proprietari de locuinţe din blocul comunitar, arată datele publicate pe 30 noiembrie 2022 de Oficiul European de Statistică (Eurostat),

În 2022, în UE, cel mai ridicat procent de proprietari de locuinţe s-a înregistrat în România (94,8% din populaţie trăia într-o locuinţă proprietate personală), Slovacia (93%), Croaţia (91%) şi Ungaria (90%) (https://www.stiripesurse.ro/romanii-sunt-primii-in-europa-in-clasamentul-proprietarilor-de-locuinte_3157983.html): în schimb, cel mai ridicat procent de chiriși este în Germania (53%), Austria (49%) şi Danemarca (40%). În România, procentul chiriașilor este de doar 5,2%.

În 2022, cel mai ridicat procent de locuinţe sub-ocupate era în Malta (72,3%), Cipru (70,9%) şi Irlanda (67,3%), iar cel mai scăzut în România (7,3%), Letonia (9,4%) şi Grecia (11,3%).

 

Salariile de la ASF

Deputatul USR Claudiu Năsui a declarat că în urma unui proces pe care l-a câştigat cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), a aflat că instituţia şi-a schimbat contractul colectiv de muncă, dându-şi de la 14 salarii câte avea, la 16 salarii pe an (Nesimțirea bugetarilor de lux de la ASF: 16 salarii într-un an. Claudiu Năsui: „Răspunsurile acestea nu le-am obţinut cu voie bună” (stiripesurse.ro), postat pe 25 octombrie 2023): Năsui a precizat că datele le-a obţinut în urma unui proces care a durat un an şi jumătate, din momentul în care preşedintele ASF a venit la un moment dat în faţa comisiei din Parlament şi a negat existenţa acestor salarii.

„Povestea este una care ne arată cum funcţionează statul român. În 2022, în toiul scandalului legate de falimentele din asigurări, ASF a schimbat contractul său colectiv de muncă dându-şi de la 14 salarii câte avea, la 16 salarii pe an. Ei deja primesc un salariu de Crăciun, unul înainte de vacanţa mare, au făcut o zi a ASF pe care o sărbătoresc, încă un salariu de performanţă. Am întrebat totuşi de curiozitate câţi primesc şi 95% din angajaţii ASF primesc salariul extra de performanţă, (..) practic toată lumea îl primeşte”, a spus Claudiu Năsui, în emisiunea Proiect de ţară: România, de la Prima News. Iată salariile consiliului pe care și le secretiza ASF (https://twitter.com/ClaudiuNasui/status/1716787390566515055/photo/1):  în total, peste 1.5 milioane de euro doar în 2022 pentru cei 9 care conduc ASF. Fără să punem la socoteală „mărunțișul” din decontarea transportului, chiriei și deplasărilor externe. „Numărul unu” este probabil, domnul președinte Nicu Marcu, care a avut venituri lunare de 25.000 euro brut. Totul din banii dumneavoastră. După un an jumătate de procese am primit și noi cifrele…

Parlamentarii USR Irineu Darău, Andrei Miftode şi Claudiu Năsui au depus în Legislativ o iniţiativă care vizează eliminarea indemnizaţiilor membrilor executivi din consiliile de administraţie ale Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF) şi Băncii Naţionale a României (BNR): acestea sunt egale cu echivalentul meselor calde pe care 500 de elevi le-ar putea avea într-un an şi reprezintă o economie anuală de 2.232.252 de lei…

 

Record de asistați social

România ocupă locul al doilea în Europa la numărul de persoane inactive în câmpul muncii. Dintre acestea, aproape un milion și jumătate ar putea să-și găsească un job, dar nu vor. Sau, după cum spun unii sociologi, ar vrea, dar acești oameni nu sunt încurajați de autorități (Cine a transformat România într-o țară de asistați social | adevarul.ro): potrivit unei analize a pieței muncii din România realizată de PricewaterhouseCoopers (PwC) pentru Camera Americană de Comerț, în noiembrie 2023 aveam aprox 7,7 milioane de persoane inactive în câmpul muncii: copii, studenți, pensionari și persoanele cu vârste între 17 și 65 de ani care nici nu învață și nici nu muncesc. Același studiu mai spune că, în 2021 și 2022, numărul persoanelor inactive a crescut cu aprox 400.000. Prin urmare, România se află, la acest capitol, pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Italia.

Îngrijorător este și faptul că din totalul de aproape 8 milioane de cetățeni inactivi, 1,4 milioane nu muncesc, deși ar putea s-o facă. Așa se explică de ce România a ajuns să înregistreze a treia cea mai scăzută rată de ocupare a forței de muncă din Uniunea Europeană, cu 67,1%, în condițiile în care în Europa este de 73,1%…

 

Emilian M. Dobrescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *