Parlamentul Azerbaidjanului a adoptat o nouă lege a presei, în ciuda îngrijorărilor jurnaliştilor care consideră că ar putea limita şi mai mult jurnalismul independent. Legea, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2022, include un registru pentru jurnalişti și se aplică instituţiilor de presă din ţară, precum şi celor care difuzează sau publică pentru publicul azer.
Zeci de jurnalişti s-au adunat în capitala Baku pentru a protesta față de noile reglementări. Cel puțin un reporter a fost rănit în timpul mitingului, potrivit organizației Reporteri fără frontiere (RSF).
Presa locală și grupurile de drepturi afirmă că legea poate permite guvernului să determine cine este recunoscut oficial ca jurnalist și și-au exprimat îngrijorarea că registrul va include detalii despre reporteri și contactele lor de lucru. Legea va îngreuna, de asemenea, ca instituțiile de presă care lucrează în exil să continue să relateze fără a se înregistra în țară și include prevederi care interzic diseminarea informațiilor din surse neoficiale, arată susținătorii libertăți mass-media, inclusiv RSF.
Una dintre cele mai mari preocupări invocate de jurnalişti şi grupuri de drepturi este că legea va da autorităţilor puterea de a decide cine poate lucra în jurnalism.
Cei cu antecedente penale nu vor fi eligibili pentru acreditare, iar editorii trebuie să fie cetățeni și rezidenți cu normă întreagă, a raportat Eurasianet.
În timp ce procesul de acreditare este voluntar, noile reglementări ar exclude jurnalişti precum reporterul de investigaţie Khadija Ismayilova, care a petrecut peste 500 de zile în închisoare pentru ceea ce grupurile de drepturi spun că ar fi acuzaţii false ca represalii pentru raportarea ei despre corupţie. Fără permisul de presă oficial, reporterilor ar putea avea mai greu acces la oficiali și la unele evenimente. O altă reglementare care a îngrijorat mass-media a fost cerința ca editorii să locuiască în Azerbaidjan. Acest lucru ar putea afecta instituțiile de știri independente care au fost înființate în afara țării din cauza unui mediu deja represiv, potrivit rapoartelor.
Alasgar Mammadli, expert în Dreptul presei, a declarat pentru agenția VOA că, în ciuda obiecțiilor serioase din partea mass-media, legea a fost adoptată aproape neschimbată. „Am spus că documentul are multe probleme și am propus ca parlamentul să modifice până la 40 de articole pe baza acestor probleme. Din păcate, aceste sugestii nu au fost luate în considerare. Cred că acest pas al guvernului nu va îmbunătăți situația pentru jurnalism și libertatea presei în Azerbaidjan, ci o va înrăutăți”, a spus Mammadli.
Deputatul Aydin Mirzazade, membru al Partidului Noul Azerbaidjan, de guvernământ, a respins îngrijorările presei, spunând că proiectul de lege a fost discutat pe larg și că reprezentanții mass-media au contribuit la el. „Cred că legea va reglementa relațiile dintre mass-media și stat și mass-media și societate în ansamblu. Cu alte cuvinte, legea protejează independența presei, libertatea de exprimare și nu îi impune nicio sancțiune sau restricție, în special pe rețelele de socializare”, a spus el. De asemenea, oficialul a respins afirmațiile unor analiști care au spus că legea contrazice constituția Azerbaidjanului și Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
„Statul își depășește competențele prin amestecul în activitățile profesionale ale jurnaliștilor, fără nicio consultare cu presa independentă sau cu experți specializați în libertatea de exprimare. Cu formulări imprecise și contradicții, această lege își propune să intensifice controlul asupra mass-media și să legalizeze cenzura”, consideră Jeanne Cavelier, de la RSF, într-un comunicat.
Azerbaidjanul ocupă locul 167 din 180 de țări la indicele mondial al libertății presei.