◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro19.04.2024

HRISTOS, SALVAREA NOASTRĂ!

PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE
Biserica, Creatorul și… omul

1. Omul a descoperit continente, a descoperit elemente, a descoperit legi, dar nu s-a descoperit pe sine. Din această cauză, unii tăgăduiesc existența sufletului. America a existat și înainte de a fi descoperită; sufletul nostru există, fiind o substanță spirituală și, prin urmare, cugetătoare, liberă și nemuritoare. El este cauza fenomenelor psihologice din om, ca: gândirea, memoria, conștiința etc. Care sunt deosebite de cele fiziologice și nu se pot explica prin forțele fizico-chimice. Omul a ajuns stăpân pe fiarele sălbatice, pe forțe imense, pe giganți mecanici sau electronici, dar nu este stăpân pe sufletul său. Într-o zi sufletul nostru va fi chemat de Dumnezeu și nu ne vom putea împotrivi. În cartea Eclesiastului citim: „Omul nu este stăpân pe duhul său de viață, ca să-l poată opri; la fel, nu este stăpân pe ziua morții” Eclesiast 8,8).

+ + +

2. Dacă deschidem ochii în largul firii, vedem că toată zidirea se supune legilor fixate de Dumnezeu Creatorul. Pământul răsare iarbă pentru hrana dobitoacelor și dă roadă pentru îndulcirea oamenilor. Apa potolește setea viețuitoarelor, soarele luminează, animalele se supun omului și în slujesc. Cu atât mai mult, se cuvine ca noi să muncim pentru a înmulți talanții, conștienți că de la Dumnezeu am primit totul. Lui trebuie să-I dăm totul, cum ne îndeamnă rugăciunea liturgică: „Aceasta să o facem din toată inima”, convinși fiind cu Sfântul Apostol Pavel că „suntem făptura lui Dumnezeu și am fost zidiți în Hristos Iisus spre fapte bune, pe care Dumnezeu le-a gătit mai înainte ca noi să umblăm întru ele” (Efeseni 2,10). Datoria creștinului este să se îngrijească de darurile primite, să le fructifice, fiindcă pentru ele va avea de dat socoteală în fața lui Dumnezeu”.
+ + +

3. Biserica este spațiul sfânt în care Îl întâlnim pe Hristos prin lucrarea Duhului Sfânt și tot aici găsim Descoperirea dumnezeiască neștirbită prin care Tatăl ceresc ni Se face cunoscut. Întrucât Biserica e Trupul lui Hristos și noi mădularele lui (1Corinteni 12,27), nu putem să ne mântuim și să avem viață din belșug, dacă ne rupem de Biserică. Sfântul Ciprian ne avertizează: „În afară Bisericii nu este mântuire”. Noi, care în Biserică am văzut lumina cea adevărată și am primit Duhul cel ceresc, nu ne putem atinge scopul ultim-MÂNTUIREA și DESĂVÂRȘIREA – decât rămânând statornici aici, păzind neștirbit tezaurul învățăturii, moștenit de la înaintașii noștri, și străduindu-ne a-L imita pe Hristos Care ne-a spus: „Pildă v-am dat vouă” (Ioan 13,15); Învățați-vă de la Mine (Matei 11,29).

Din volumul „HRISTOS, SALVAREA NOASTRĂ”

Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *