Monografia Craina bănățeană – documentată și scrisă de Prof. Icoana Cristescu Budescu și de teologul Gheorghe Țunea Pîrvovanu, apărută la Editura Hoffman, în anul 2020 – aduce în centrul atenției cititorului ținutul Craina (partea sud-estică a Banatului) și pe locuitorii săi – crăinenții. De altfel, după cum afirmă în prefață Prof. Univ. Dr. Dumitru Jompan, „Craina Bănățeană – trecut, prezent și viitor este un volum valoros despre o țară de vis, poartă de intrare în Valea Almăjului”.
15 sate almăjene, o lucrare de referință
Zona cuprinsă de poalele Munților Semenic și Almaj și de culoarul Timiș-Cerna e, în fapt, un peisaj mirific, în care te poți pierde ca într-un vis frumos nu doar vizitând, ci și citind în monografia de față. Ținutul acesta de vis, numit în trecut Craina, era format din satele: Pârvova, Lăpușnicel, Șumița, Globul Craiovei, Petnic, Iablanița, Crușovăț, Cuptoare, Mehadica, Luncăvița, Verendin, Teregova, Cornea, Domașnea și Cranicea.
Cei doi autori ai volumului sunt crăinenți care, atât din curiozitate, cât mai ales din dragostea pe care o poartă locului unde s-au născut, și-au pus mereu întrebarea: de ce sunt numiți crăinenți, iar alții gugulani, băcui sau almăjeni. Astăzi, apelativul crăinenți este utilizat mai rar, numai de populația mai în vârstă, deși autorii notează că denumirea apare în documente austriece încă din anul 1724. Prin această monografie, au încercat să găsească răspunsuri și, în același timp, să clarifice câteva aspecte, în acest sens.
Diversitea culturală la ea acasă
În ceea ce privește structurarea informației, volumul oferă o analiză cuprinzătoare a evoluției istoriei și civilizației acestui loc, unde oamenii au dat naștere unei culturi originale, care le-a conferit o identitate proprie, chiar și de-a lungul vecurilor în care s-au aflat sub stăpânire străină.
Regăsim, aici, numele personalităților marcante ale istoriei locului, urmate de informații esențiale precum: data și locul nașterii, funcțiile deținute, distincțiile primite și evenimentele semnificative ale unei istorii atât de zbuciumate.
Prof. Univ. Dr. Dumitru Jompan notează strădania și truda autorilor de a reuși să scoată la lumină „ca niște saitrocari (căutatori de aur), informații prețioase, uzând de izvoarele scrise și nescrise (orale).”
Subiectul lucrării este vast și, poate, inepuizabil. Fiicele și fiii Crainei de ieri și de azi se oglindesc în fiecare cuvânt din monografiei – cu toate cele bune și mai puțin bune, cu urcușurile și coborâșurile, cu realizările și neîmplinirile lor și a strămoșilor lor.
Prof. Icoana Cristescu Budescu și de teologul Gheorghe Țunea Pîrvovanu au reușit, într-un mod original, să ofere un cadru solid pentru ca cititorii lor să înțeleagă diversitatea culturală, chestiunile politice, geografia și geologia, viața culturală, istoria locului ș.a.m.d. Demn de remarcat este ca Profesoara Icoana Budescu a mai publicat lucrari asemanatoare despre localitatile Dalboset si Globul Craiovei, iar teologul Gheorghe Tunea despre satul Parvova.
Nistor Becia / UZPR & Ioana Ghionea