În zilele de 29-31 martie 2024, în spațiul expozițional, din curtea interioară a Muzeului Țăranului Român din București, s-a desfășurat Târgul „100 de Tradiții Românești”.
Producători veniți din diverse zone ale țării i-au încântat pe vizitatori cu o abundență de produse naturale și originale, artizanale și culinare, lucrate cu multă finețe și multă pasiune, reprezentând obiecte de vestimentație: ii, cămăși, rochii, veste, chimire, brâie, opinci; bijuterii, păpuși, genți, ceramică, scoarțe, icoane; produse apicole: miere, faguri, mâncăruri tradiționale românești sau asiatice, flori naturale.
O pondere mare în cadrul târgului au avut-o și antichitățile.
Obiecte de vestimentație, majoritatea tradiționale, au fost foarte bine reprezentate de persoane particulare și ateliere, din localitățile Breaza, jud. Prahova, București și din Brașov.
Am reușit să discutăm cu câțiva dintre participanți și cu amabilitate și profesionalism ne-au dezvăluit câte ceva din tainele activităților dumnealor.
Liliana Soare din Breaza este specializată în confecționarea de ii, cu care s-a născut în casă. A început să o ajute pe mama sa, încă de la vârsta de 6 ani. Iile lucrate de dumneaei impresionează prin materiale, broderia bogată cu cinci rânduri pe piept și pe mâneci și o diversitate de motive: ajurul cu bombi, unghia găii, steaua cu 16 țepi, ajurul regal, suveicuța, mușețelul, roata, creasta cocoșului.
Și-a deversificat oferta și, pe lângă modelele tradiționale, a început să lucreze și modele stilizate pentru diverse evenimente.
Monica și Daniel Stanciu din Breaza, după câțiva ani de muncă în Italia, și-au găsit împlinirea în confecționarea de ii autentice, pe pânză naturală, brodate cu mătase, în diferite modele: câmp cu flori, panseluțe, scutul sufletului, roata vieții, steaua reginei etc.
Atelierul „Artizanat” Sinaia a expus: ii, cămășuțe lucrate manual cu mătase, pentru copii și adulți.
Județul Brașov a fost reprezentat de creațiile Atelierului „By Ionela Bran”, înființat în anul 2015 de către Ionela Bran (Bangălă), artist și interpret popular, doctor în etnologie, inițiată de mică de bunica sa în tainele cusutului de ii tradiționale românești.
În expoziția dumneaei de la Muzeul Țăranului Român au putut fi admirate creații vestimentare autentic românești, lucrate pe materiale și în culori naturale, brodate manual sau la mașină, precum: ii, veste, pantaloni, basmale din diverse zone ale țării; brâie țesute în război, lucrate din andrele, croșetate; chimire, opinci.
Și-a propus să îmbine tradiția cu modernitatea și a realizat și obiecte de vestimentație moderne cu iz tradițional: veste, salopete, rochii de mireasă, ultimele expuse la Târgul de Mirese și Miri de la Sala Parlamentului.
Rodica Stoinea din București, inginer de profesie, după pensionare și-a găsit creativitatea, liniștea și utilitatea în croșetarea de jucării din bumbac, umplute cu puf antialergic, după modele originale, diversificate, realizate matematic. Jucăriile dumneaei pot fi spălate la temperatura de 30 de grade.
Anca Mihai din Ploiești a moștenit de la tatăl ei talentul pentru pictură și de la bunica înclinația pentru croșetat, pe care le-a perfecționat și le-a transformat într-un hobby. Croșetează de la vârsta de 5 ani și pictează de la cea de 9 ani.
A expus la târg: jucării croșetate, tablouțe pictate în ulei, acrilic, acuarelă, funduri de lemn pictate, magneți din praf de ceramică, cu aplicații în formă de flori, fluturi, îngerași.
Oltenia nu s-a lăsat mai prejos și pe una din tarabe, motive tradiționale românești au fost promovate în obiecte artizanale originale: ulcioare, chipul mamei și al copilului decupate în lemn, având la mijloc medalioane circulare, din pânză de etamină, pe care sunt cusute motive populare; magneți, aplice, păpuși lucrate manual îmbrăcate în costume populare.
Din expozițiile de icoane și cruci ne-au reținut atenția, în mod deosebit, cele pictate cu flori, pe suport de lemn.
Sincretismul meșteșugurilor a fost reprezentat și de către farfuriile de ceramică ale lui Petre Brâncoveanu din București, ornate cu motive populare, inspirate de o cămașă a bunicii.
Spiritul practic românesc nu are limite și în expoziția lui Florea Iulian din localitatea Mihăilești, Giurgiu am fost încântați și uimiți să descoperim obiecte de uz utilitar, majoritatea poșete/genți confecționate din materiale vechi și noi în combinații inedite: saci de iută și piele, iută și față de masă din tafta Duchesse, iută și față de masă din bumbac, sac de cafea și fâș impermeabil, sacoșe din blugi vechi.
Mariela Olărescu din București a impresionat prin bijuteriile din mărgeluțe și ouă naturale sculptate.
Florile au fost prezentate în stare naturală sau prin intermediul produselor realizate din ele.
Întreprinderea familială „Dragă Lavandă”, din localitatea „Spiru Haret”, județul Brăila, a expus la târg flori și produse preparate din/cu lavandă.
Ne-a fost destăinuit și procesul tehnologic al cultivării și valorificării lavandei.
Aceasta nu este o plantă pretențioasă, în sensul că nu necesită prea multe munci agricole.
Ajunge la inflorescențe bogate, după 3 ani de la recoltare.
Înflorește în luna iunie, prima recoltare este făcută de albine care vin să culeagă polenul, cea de-a doua se face de către proprietari în luna iulie. Tufa de lavandă se strânge cu o sfoară și florile se taie cu un fierăstrău.
Toamna, în luna octombrie, îi este rotunjită coroana. Florile se țin aproximativ 2-3 luni la uscat, într-un șopron bine aerisit și umbros.
Se cern florile pentru a fi separate de bucăți de tulpină și scuturate de praf.
Se distilează într-un aparat asemănător cu cel de făcut țuică.
Are două orificii de scurgere, pe unul se elimină uleiul esențial și pe altul apa distilată.
Levănțica este valorificată sub formă de uleiuri, esențe, flori puse în săculeți și în preparate realizate împreună cu alte ingrediente: uleiuri, săpunuri lichide și solide, balsam, pastile pentru aromaterapie, lumânări cu ceară de albine, tinctură obținută din flori lăsate la macerat 40 de zile, sare de baie pregătită din straturi de sare de mină, uleiuri și flori de levănțică.
Un producător din localitatea Ungureni, județul Dâmbovița, a expus plante medicinale și aromatice.
Gastronomia s-a remarcat prin produse culinare tradiționale românești, naturale și apetisante: preparate din lapte de capră, mâncăruri de dulce și de post ale firmei Palmyra Events, din Târgoviște: frigărui, cârnați, jumări, pomana porcului, sarmale, bulz, mămăliguță, tentacule de calamar, fasole bătută, supă de legume, praz cu măsline. Firma Chocohause a expus diverse sortimente de ciocolată. Vizitatorii au fost îmbiați și cu dulciuri specifice României, Turciei și Siriei: plăcintă cu dovleac, cu brânză, cu mac, cu spanac, cu varză; șuberek cu vită, cu pui, cu brânză; basima, sarailie cu nucă, cu alune, nuga.
Nu au lipsit nici băuturile: sucuri, vin fiert. Florescu Emil din comuna Cuca, județul Argeș a expus pălincă și țuică „Doi ochi albaștri”, puse în sticle artizanale, firma „Fagurele cu miere”, județul Giurgiu, produse apicole: miere simplă sau în combinație cu diverse fructe, propolis, tinctură, fagure de miere.
Târgul de Meșteșuguri Tradiționale de la Muzeul Țăranului Român s-a dovedit încă o dată o formă de mediatizare a hărniciei, a creativității, a îndemânării, a dragostei pentru tradiții, a deschiderii pentru nou ale poporului român, a necesității de a ne întoarce spre creațiile autentice și naturale și a îndemnului de a răsplăti munca acestor promotori ai spiritului autentic românesc, prin interesul și cumpărăturile noastre.
Elena Trifan