◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro14.04.2024

Din activitatea Filialei „Valeriu Braniște” –
Timiș a UZPR. În ziua păcălelilor, vorbind serios despre cultură

Ziua de 1 aprilie este marcată anual în multe țări europene, ca o zi a farselor, a păcălelilor, a minciunilor. În istoria literaturii române Păcală este un cunoscut personaj popular, îndrăzneț de fel, predispus mereu la șotii sau ironii, care se regăsește în opera multor clasici, cum ar fi Ion Creangă (Păcală) sau Ioan Slavici ( Păcală în satul lui).

În urmă cu 50 de ani apărea pe marile ecrane comedia „Păcală” , în regia regretatului Geo Saizescu (14.11.1932 – 23.09. 2013), rolul principal fiind jucat impecabil de talentatul Sebastian Papaiani (25.08.1936-27.09.2016), acum și el zâmbindu-ne dintre stele.

Pentru membrii Filialei UZPR „Valeriu Braniște” din Timișoara, ca în orice zi de luni, a fost un prilej de întâlnire și dezbatere pe teme culturale sau despre evenimente legate de presă.

Subiectul principal a fost de omagiere a scriitorului Nicolae BREBAN, publicist, romancier, eseist, dramaturg și om de cultură român, ajuns anul acesta (1 februarie), la venerabila vârstă de 90 de ani.

Preotul dr. Valentin Bugariu, redactorul revistei ,,Arhanghelul” din Birda, jud. Timiș, a susținut o interesantă comunicarea cu tema; ,,Nicolae Breban. Evocare la 90 de ani”.

Deși Nicolae Alexandru Breban s-a născut Baia Mare, tatăl său Vasile Breban, fiind preot greco-catolic în comuna Recea din Maramureș, (descendent al unei vechi generații de preoți), prezentarea a cuprins mai multe detalii despre legătura cu Banatul, dat fiind faptul că în 1941 familia a fost prigonită în urma Dictatului de la Viena, refugiindu-se la Lugoj. Aici Nicolae Breban a urmat primii ani de școală. Odată cu interzicerea cultului greco-catolic, tatăl său devine un mic întreprinzător, având o presă de ulei. Datorită originii sale sociale „nesănătoase“, elevul Breban în 1951 a fost exmatriculat din penultima clasă a Liceului „Coriolan Brediceanu“ din Lugoj. După un parcurs profesional, atât de îngreunat de către principiile sistemului, totuși, în anul 1957, și-a înregistrat debutul literar în revista Viața studențească (nr. 5, luna mai), cu schița Doamna din vis. Consacrarea a fost marcată odată cu debutul editorial din 1965 cu romanul Francisca, după ce își retrăsese, în anii anteriori, un volum de proză scurtă, cu care ar fi trebuit să debuteze în colecția „Luceafărul“. Romanul a fost distins cu Premiul „Ion Creangă“ al Academiei Române, fiind foarte bine primit de critică și de cititori, acum fiind tradus în mai multe limbi de circulație internațională. În expunere pr. Valentin Bugariu a punctat etapele biobibliografice ale prozatorului, relația acestuia cu gazetăria și filmul românesc, precum și activitatea literară și socială de după 1989. Pentru excepționala contribuție la evoluția culturii postdecembriste, în 24 octombrie 1997, Nicolae Breban a fost ales membru corespondent, în prezent ocupând fotoliul de membru titular al Academiei Române. S-au evocat mai multe realizări literare, amintindu-se despre apariția în 1966 a romanului „În absența stăpânilor”, iar în 1968 „Animale bolnave”, care a întrunit toate aprecierile criticii – „romanul anului” și Premiul Uniunii Scriitorilor. A fost redactor-șef al publicației „România literară”. A semnat scenariul filmului „Răutăciosul adolescent”, precum și scenariul și regia filmului „Printre colinele verzi” (inclus în selecția oficială a Festivalului Internațional de la Cannes).

După încheierea expunerii sale, părintele Valentin Bugariu a ținut să prezinte cea mai „fragedă” carte a scriitorului bucureștean, Adrian Georgescu, „Întâmpinarea Domnului”, ediția a II-a, revizuită, Editura Stefadina, București, 2024, 182 p., în care autorul tratează literar principalele teme ale credinței creștine printr-o imagine poetică de neegalat: ,,Șed pe pragul lumii și contemplu pe Domnul în inima mea: Hristos Iisus mi se descoperă prin această fereastră deschisă către Dumnezeirea Sa” (p. 27), iar la final cel de-al 49-lea număr al revistei de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul” în 24 de pagini.

Discuțiile care au urmat, au fost moderate de către conf. univ. dr. Ioan DAVID, președintele filialei UZPR „Valeriu Braniște”, care a relatat și despre faptul că fost de față în orașul Nădrag, la locul desfășurării romanului „Animale bolnave”. Astfel că, în drumurile gazetărești, prof. David l-a cunoscut pe criminalul din roman, în perioada în care acesta a fost internat la Spitalul de Psihiatrie din Jebel, jud. Timiș.

Decanul de vârstă al filialei, Ioan MEDOIA a apreciat inspirația lui Breban din realitate, făcând referiri mai multe la romanul „Îngerul de gips”, a cărei acțiune se desfășoară în satul său natal, Vărădia din jud. Caraș-Severin, recunoscute-i fiind unele personaje și întâmplări prezente în roman.

Despre opera brebaniană, doamna prof. Monica CONDAN a menționat că l-a cunoscut personal la aniversarea de 80 de ani. A apreciat modalitatea prin care autorul desacralizează realitatea reconstruind-o în scrieri, în care se exprimă după percepție și părere proprie.

Publicistul Ioan TRAIA a făcut referiri mai multe asupra laturii religioase a operei lui Nicolae Breban, precum și la eforturile de documentare ale pr. Valentin BUGARIU.

Prof. univ. dr. Dumitru MNERIE, pornind de la realismul din opera lui Breban, în a cărui scrieri din perioada socialistă, apare și profilul „omului nou”, a făcut o trecere către mistificările care au fost și mai apar în societate, din dorința de manipulare a populației. A dezvoltat mai departe, semnificația zilei de 1 aprilie, într-o perioadă în care minciuna și dezinformarea sunt expuse mai ales prin rețelele de socializare, ajunse acum în topul preferințelor populației pentru a se documenta asupra realităților. Astfel, este foarte dificil pentru cetățeanul simplu să aleagă adevărul din multitudinea de știri false, prezente fie în publicații, fie pe sursele on-line. În expunere, vorbitorul a ilustrat din recuzita informațională de difuzare a știrilor false (Fake news), prin: ,,TROLLING”, „DEEPFAKE”, ,,BOT”, „TYPOSQUATTING”, „CLICK-BAIT”, reiterând avantajele sau dezavantajele inteligenței artificiale, în acest sens.

Ec. Petre OPRUȚ a vorbit despre pericolul denaturării operelor artistice și de creație din domeniul artelor plastice, remarcate cu prilejul unei expoziții realizate cu ajutorul inteligenței artificiale.

Au mai intervenit în discuții, cu referiri punctuale, Sylvia HÂRCEAGĂ, Titu PERVULESCU, Alexandru GIURICI ș.a.

Spre finalul evenimentului, au fost purtate discuții asupra noilor numere apărute ale publicațiilor: ,,Arhanghelul”, (com. Birda, jud. Timiș), ,,Coloana Infinitului” (Timișoara), ,,Glasul Voislovei” (sat Voislova, jud. Caraș -Severin)  și ,,Almăjul” (Șopotu Vechi, jud. Caraș-Severin).

Chiar dacă luni, 1 aprilie, a fost „Ziua păcălelilor”, ziariștii profesioniști de la „Valeriu Braniște” Timiș, au discutat în mod serios despre oameni de cultură și despre problemele actuale din MEDIA românească, în care deontologia profesională a jurnalistului trebuie să se impună în fața altor forme, care caută să fure și/sau să slăbească puterea presei în societate.

 

Au consemnat

Prof.univ. Dumitru Mnerie și pr.dr. Valentin Bugariu

Filiala „Valeriu Braniște” Timiș

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *