Au înflorit corcodușii, dar și caișii. Florile albe și roz au fost răsfățate de: căldura amiezii, ciripitul vrăbiilor și-al mierlelor, care parcă salutau cu mare veselie primele veşti ale primăverii. Din nefericire, Gerul nemilos din aprilie s-a năpustit în nopțile trecute asupra acestor flori gingașe și vesele, care ne-au strecurat în suflete câteva picături din elixirul libertăţii nemuritoare a Fericirii. Pentru câteva zeci de ore ne-am bălăcit sufletul jucăuș în oceanul plin cu flori vesele și-am uitat pe nesimțite de balaurul cu zeci de capete: Covid -19. Gerul acesta rebel, care a ghilotinat petalele florilor din pomii fructiferi, cu tentaculele lui de gheață, l-am asemănat cu Pandemia, care s-a abătut asupra sufletelor fragile înflorite în trupul nevinovat al oamenilor de pretutindeni.
Iarna aceasta târzie coborâtă din „Imperiile de gheață” invizibile e foarte greu de alungat de pe tărâmurile însorite ale Primăverii. Degeaba aprindem focuri în grădinile mărețe ale pomilor fructiferi și-ale oamenilor, pentru „a nimici în flăcări Răul”, frigul amenințărilor cu moartea nu poate fi deocamdată alungat din ochii copiilor, al bunicilor și-al „celor mai iubiți pământeni”. Minunatele semne ale primăverii sunt umbrite de frigul unui întuneric greu de înțeles și de contracarat într-o lume năpădită de spinii născuți din răutatea Egoismului. Cavalerii Primăverii, îmbrăcați în mantii albe ornate cu flori albe și roz, sosiți pe Pământ de pe planeta veșnică a Neuitării, probabil vor reuși să pună capăt înfriguratelor nopți create de minți bolnave, care au început să distrugă florile din sufletele pure și nevinovate ale creației divine.
Lacrimile se preling „pe-obrajii” triști ai „pomilor fructiferi”, care și-au pierdut odraslele ascunse-n parfumul florilor ucise de răceala morților vii. Suferințele plutesc peste grădinile neînflorite încă, iar lipsa căldurii dăruită de soarele „iubirii aproapelui” dăinuie peste întinderile nesfârșite ale universului lăuntric. Sufletele încătușate între pereții casei ar dori să poată zburda din nou prin grădinile înflorite ale câmpiilor create de nemaipomeniții inventatori. Gratiile din colivia legilor, în care este închisă acum Libertatea, cea mai de preț comoară a omului, chiar dacă este limitată, cu siguranță vor fi zdrobite de puterea celor mai miraculoase semințe ale gândirii umane. Acestea vor fi transformate în mult râvnitul antidot împotriva prostiei umane, care s-a cuibărit sub carapacea unui virus scăpat, cu voie! sau fără voie?, din eprubetele unor laboratoare criminale.
La noapte, poate că frigul acest rebel, evadat de sub „mantia nemiloasă” a iernii polare, va fi alungat din ținuturile pașnice ale oamenilor şi-ale grădinilor nesuspendate. Oamenii paşnici știu să zâmbească ca florile, știu să cânte precum cele mai talentate păsări măiastre, știu să danseze împreună cu flurii albi, care zboară peste ţinuturile înflorite. Știu să șoptească cuvinte de dragoste în orele înserării şi gânguritului copiilor din leagăne, la fel cum albinele ne încântă cu zumzetul lor odihnitor atunci când culeg polenul și mierea din patria plină de viață a florilor. A venit primăvara…și ce dacă a venit?spun, fără să-i auzim, toți aceia, care vor să ne despartă de măreția reînviată a Raiului pământean. Credem că încet-încet se vor ridica din „mocirla falsă” a Deznădejnii cei mai puternici Feți-frumoși, care se vor lupta cu Zmeul acesta al Întunericului și-al frigului pentru ca Primăvara să înflorească iarăși, cu zâmbetul pe buze, în sufletele urgisite de spaimele Necredinței. Fiara va trebui dispersată, pentru ca viitoarele flori ale pomilor fructiferi să poată înflori„în liniște și pace” până „la sfârșitul veacurilor”. Parfumul și strălucirea nepământeană a florilor vor alunga în cele mai îndepărate pustiuri, monștri cu chip uman. Aceste progenituri al Răului au început să ne ucidă bucuria de a mângâia cu privirile sufletului întinsele grădini mărețe al Învierii. Aceste bucurii au fost şi vor fi dăruite oamenilor,„fără vamă”, de cea mai bună prietenă a noastră, pământeană și nepământeană – Primăvara Iubirii veşnice. Cine vrea să fure florile Primăverii din noi!?
Dumitru Ţimerman / UZPR