Dintr-o bibliografie de referință privitoare la Lucian Blaga nu poate lipsi contribuția de seamă a istoricului și criticului literar clujean Mircea Popa, care încă din 1973 și-a propus, într-un program documentar total inedit, recuperarea publicisticii de tinerețe a lui Lucian Blaga, în volumul purtând un titlu de poem blagian, Ceasornicul de nisip (volum apărut în colecția „Restituiri” a Editurii „Dacia” din Cluj, 332 p., cuprinzând nu mai puțin de 71 de texte, între care se află multe din cele nesemnate și extrase din ziarele „Voința” și „Patria”). Avem a face cu un program mai aplicat de recuperare a publicisticii blagiene risipită prin publicațiile vremii. Este vorba nu numai de articole semnate de poet și rămase multă vreme în publicațiile timpului (precum revista „Banatul” din Timișoara, bunăoară), ci și de materiale nesemnate (articole, recenzii, note etc.) a căror paternitate editorul Mircea Popa a încercat s-o stabilească „pe baza mărturisirilor scriitorului, cât și în funcție de stil, preocupări, ideație”, toate acestea atribuite lui Lucian Blaga din perioada tinereții sale clujene (1920-1925) când publică la „Voința”, „Patria”, „Cultura”, „Gândirea” ș.a.
Dar cercetătorul Mircea Popa nu s-a oprit aici, căci după două decenii de la prima identificare a articolelor nesemnate și incerte, cuprinse în culegerea „Ceasornicul de nisip” (1973), domnia sa revine, tot în colecția «Restituiri», dar a Editurii Porto-Franco din Galați, cu noua culegere de articole Vederi și istorie (1992), preluând alte și alte articole nesemnate din publicistica de tinerețe a lui Blaga la ziarele „Voința” și „Patria” din anii 1920-1925, gazetărie „total necunoscută” la data când apărea culegerea respectivă de articole.
Acest program de recuperare a publicisticii blagiene pe baza stabilirii sigure sau aproximative a paternității blagiene a continuat cu a treia culegere, Cuibul privighetorilor. Clujul literar după Marea Unire (Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2017, 372 p.). Asupra acestei dificile operații de stabilire a paternității literare s-au pronunțat dejacritici și istorici literari (D. Vatamaniuc, Ion Bălu, Ilie Rad parțial), chiar noi înșine am inițiat cercetări pe cont propriu (v. studiulColaborările sub anonimat ale lui Lucian Blaga la revista „Gândirea”, 1921-1923,în „Portal-MĂIASTRA”, nr. 2, 2018).
Se adaugă la cele menționate cărțile bine documentateLucian Blaga și contemporanii săi (2007) și Dicționarul personajelor din teatrul lui Lucian Blaga(2005, în colaborare), precum și atâtea contribuții din varii periodice, reconfirmând, dacă mai era nevoie, imaginea unui cercetător prob și onest, meticulos și de mare fervoare documentară, care știe să valorifice în mod savant documentul de arhivă și informațiile din tradiția cultural-publicistică a vremii.
În anii din urmă, dl. Mircea Popa a continuat a cerceta viața poetului și a comenta creația acestuia, reunindu-și studiile și eseurile în alte două cărți, Lucian Blaga. Perspective transilvane,2018(structurată în trei secțiuni: I.Biografice, II.Exegetice, III.Prieteni, exegeți, memorialiști, contestatari) și LUCIAN BLAGA. Prin cenușa veacului(Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2019, 368 p.).
Titlul lucrării este și de data aceasta unul ales, cu rezonanțe nu numai poetice, amintind de „vârsta de fier și de cenușă” în care a intrat țara comunizată după „Scriptura stalinistă” în anii de după război, așa cum se exprima poetul în romanul publicat postum și denumit „Luntrea lui Caron” în loc de blagianul titlu Robie pământească, robie cerească…Scriere care, dacă ar fi căzut în mâna poliției politice a vremii, care „opera cu dubele negre”, i-ar fi adus poetului, cu siguranță, ani grei de pușcărie, poate „canalul” la care făcea referință Blaga într-o scrisoare către fiica sa, Dorli, studentă la București.
Structurată în patru secțiuni, lucrarea Prin cenușa veacului continuă recuperările documentare privind viața și creația lui Lucian Blaga. Într-o primă concentrare de articole, Dinastia Bredicenilor, întâlnim câteva portrete de familie: Coriolan Brediceanu (tatăl Corneliei Blaga, soția poetului,avocat și politician din Lugoj, mare patriot bănățean), apoi frații Tiberiu Brediceanu (compozitor, culegător de folclor și co-întemeietor, după Marea Unire, al Teatrului, Conservatorului și Operei Române din Cluj) și Caius Brediceanu (al doilea fiu al luptătorului politic lugojean, politician și diplomat de carieră la legațiile României de la Rio de Janeiro, Vatican, Viena), sora acestora Cornelia Brediceanu-Blaga (înțeleapta și iubitoarea soție a poetului) șiDorli Blaga-Bugnariu, fiica poetului care a împlinit anul acesta 90 de ani de viață. Pentru fiecare în parte, dl Mircea Popa realizează adevărate studii monografice, evocând atât viața acestora cât mai ales contribuția pe plan social-politic și cultural-obștesc, felul în care aceste personaje și-au împlinit destinul în diferite domenii. Ele se pot adăuga și altor portrete de familie (Iosif Blaga, Izidor Blaga, Lionel Blaga ș.a.) sau unor prezențe din viața 
poetului (Elena Daniello, Eugenia Mureșan etc.) din lucrările anterioare, relevând un interes special, deosebit de interesant dedicat catagrafierii „oamenilor din viața” lui Lucian Blaga, prin aducerea în pagină a unor date noi, realmente inedite, de care numai un pasionat scormonitor de arhive este în stare.
Întregirile documentare (II) vin să confirme din plin această constantă aplecare a cercetătorului către aspecte mai puțin cunoscute. Iată, bunăoară, evidențiate în totalitate colaborările poetul la „Gândirea” din anii apariției sale clujene, chiar cele sub inițiale și pseudonime, sau la „Cuvântul” lui Nae Ionescu din 1925 (identificând noi texte care au scăpat bibliografiei lui Vatamaniuc din 1977)ori evocarea«stației Varșovia»ca „punct de reper în cariera diplomatică a lui Blaga”. Ne-au reținut atenția în mod deosebit studiul monografic (prefață, de fapt, la editarea lucrării de doctorat) Filosoful blăjean Ioan Miclea și relația sa cu Lucian Blaga, precum și articolul Încă o dată Brâncuși, în care dl Mircea Popa pune în evidență interesul constant manifestat de poet față de „părintele sculpturii moderne” încă din 1923, într-un articol din „Patria”, dar și în altele, precum și în celebrul poem Pasărea sfântă, publicat în „Gândirea” (1926) și reluat în volumul „Lauda somnului”. Poemul lui Blaga ne amintește nu numai de poemul lui Ion Vinea, Pasărea măiastră (1925) dar și de celebrele poeme semnate la vremea respectivă de artiști și admiratori străini ai sculpturii esențializate brâncușiene: Carl Sandburg (1922), Mina Loy (1922), Jean Arp (1955),Jiri Kolar (1966) ș.a. (în recentul nostru dicționar monografic „Constantin Brâncuși. Oameni din viața lui” am dedicat acestora ilustrativele articole-eseu).
A treia secțiune, Din tainele unei arhive, evocă pe amfitrioana casei din strada Eminescu 3, dna Elena Daniello, prietena poetului din ultimul deceniu de viață, căreia acesta i-a încredințat nu numai mărturisiri interesante din viața sa itinerantă dar și dactilograme ori manuscrise. Este vorba de Un alt „Scris Negru” al literaturii române, cum își intitulează criticul Mircea Popa documentarul, ilustrând prin consemnările fidele ale Elenei Daniello unele gânduri, mărturisiri, evocări pe teme literare, culturale, filosofice, estetice. Așa cum,în mai multe rânduri, dl Mircea Popa a scos din arhiva Daniello (azi aflată la BCU Cluj) – „fond documentar de primă mână” – texte de mare însemnătate pentru cunoașterea omului și operei sale, chiar poeme inedite publicate în „România literară” ori traduceri (publicate în coloanele revistei „Portal-MĂIASTRA” de la Tg.-Jiu), de astă dată ne prezintă Completări inedite la romanul «Luntrea lui Caron»,roman transcris și dactilografiat păstrat în două versiuni, versiunea primară greu descifrabilă fiind donată de Dorli Blaga Muzeului de Istorie din Alba Iulia, cealaltă versiune fiind aceea dactilografiată de doamna Daniello, după manuscrisul revăzut, corectat și îmbunătățit de poet, mult mai completă și care a stat la baza transcrierii romanului în vederea publicării lui.Însă, pe lângă aceste două versiuni, mai există în arhiva Daniello un dosar cuprinzând mai multe capitole revăzute și completate de autor, cu totul altele decât cele publicate de „Humanitas”. Despre aceste pagini dl Mircea Popa a conferențiat în 2019 la Festivalul Internațional „Lucian Blaga” de la Sebeș-Alba, prezentând xerocopii și făcând judicioase aprecieri (e vorba de unele fragmente rescrise de poet care se referă la problematica Premiului Nobel, dar și la alte personaje precum pictorița Alina Stere sau prietena Ana Rareș, dispuse pe 18 pagini). Să menționăm aici că universitarul Mircea Popa a fost cel dintâi care a semnalat public, în „România literară”, existența versiunii dactilografiate a romanului Robie pământească, robie cerească.În ciuda unor minimalizări venite din alte părți ale vieții noastre literare de azi, „romanul este, după opinia noastră și în momentul de față, unul dintre cele mai puternice și valoroase documente de acuză la regimul comunist din România, tot atât de revelator ca și romanul lui Preda Cel mai iubit dintre pământeni, care a avut și șansa unei apariții în timp.” Neavând nicio șansă să apară înainte de 1989, scrierea lui Blaga era din capul locului prezervată unui viitor nu prea îndepărtat în care poetul credea, fapt care s-a adeverit după mai bine de un sfert de secol de la moartea lui.
Dl Mircea Popa a cunoscut-o pe Elena Daniello, a vizitat-o, convorbind detaliat și îndelung. Acolo, în micul salon din casa renumitului medic academician Leon Daniello, poetul regăsea în vremurile de restriște „un colț de Europă civilizată”, petrecându-și împreună cu amfitrionii după-amiezile și timpul liber, ascultând muzică, făcând conversație pe varii teme, citindu-și poeziile, traducerile sau povestind încet, rar întâmplări și momente din viață, precum și alte gânduri, pe care devotata Elena Daniello le consemna cu mare fidelitate în caietele sale. Din aceste consemnări, veritabile mărturisiri, dl Mircea Popa a publicat, în premieră, pagini întregi, foarte importante pentru cunoașterea mai bună a vieții și operei blagiene.
Ultima secțiune, a IV-a, Cărți și opinii, cuprinde cronici la cărți despre Lucian Blaga apărute în ultimii ani, semnate de Dorli Blaga (Tatăl meu, Lucian Blaga, 2004), ZenovieCârlugea (Lucian Blaga. Dinamica antinomiilor imaginare, 2005; Solstițiul Sânzienelor, 2010; Blaga & Goethe, afinități elective, 2012; Lucian Blaga. Dicționar esențial – oameni din viața lui, I-II, 2017-2018), Eugen Cucerzan (În trecerea timpului… Documentar Lucian Blaga: 1949-1951, 2013).
În totul, cartea Lucian Blaga. Prin cenușa veacului, înscriindu-se „într-o lungă serie de preocupări” de a evoca oameni apropiați poetului și de a pune în valoare mirobolanta creație a acestuia, în atâtea ipostaze și răsfrântă în atâtea conștiințe, este o carte admirabil gândită, armonios structurată, conținând doldora de informații și revelații arhivistice. Precum celelalte, și aceasta intră în bibliografia de referință, obligatorie, sine qua non privind viața și opera lui Lucian Blaga.
Zenovie Cârlugea