Creșterea crizei climatice și schimbarea utilizării terenurilor conduc la o creștere globală a incendiilor extreme, cu o creștere de 14% prevăzută până în 2030 și o creștere de 30% până în 2050, potrivit unui raport ONU care a implicat peste 50 de cercetători internaționali.
Documentul arată că guvernele își alocă banii în mod greșit, concentrându-se pe munca serviciilor de urgență, când prevenirea incendiilor ar fi o abordare mai eficientă. Răspunsurile directe la incendii primesc acum peste 50% din finanțare, în timp ce planificarea și prevenirea primesc mai puțin de 1%.
Incendiile devastatoare devin o parte a vieții pe fiecare continent, cu excepția Antarcticii, distrugând mediul, viața sălbatică, sănătatea umană și infrastructura, potrivit raportului, care a fost scris în colaborare cu GRID-Arendal, un centru non-profit de comunicații de mediu și care notează o „schimbare dramatică a regimurilor de incendiu la nivel mondial”. „Din Australia până în Canada, Statele Unite până în China, prin Europa și Amazon, incendiile de vegetație fac ravagii asupra mediului, faunei sălbatice, sănătății umane și infrastructurii”, se arată în prefața raportului.
Cercetătorii au descoperit că încălzirea globală ar putea provoca „megafocuri rezistente la practicile de stingere a incendiilor”. În SUA, aproape trei milioane de hectare (7,7 milioane de acri) de pământ au fost arse de incendii de vegetație anul trecut, incendiile devenind din ce în ce mai greu de combătut.
Profesorul Guillermo Rein, de la Imperial College London, care nu a fost implicat în elaborarea lucrării, afirmă că documentul reprezintă „o privire de ansamblu extinsă și internațională a modului în care trebuie să se schimbe managementul incendiilor. Raportul complet este impresionant. Deosebit de important este accentul pus pe incendiile extreme și recomandarea pentru o trecere de la reacție la prevenire și pregătire”.