Combinația dintre creșterea temperaturilor, schimbarea tiparelor de precipitații și creșterea frecvenței și severității evenimentelor meteorologice extreme poate exacerba vulnerabilitățile existente și poate crea altele noi, încă nevăzute. Schimbările climatice vor complica eforturile de mediere și soluționare a conflictelor. Va avea un efect pe termen lung asupra provocărilor de reconstrucție și de recuperare din conflict.
Acest lucru se reflectă în Indicele Inițiativei Globale de Adaptare Notre Dame, care plasează Afganistanul, Republica Democrată Congo, Mali, Somalia și Yemenul – toate victimele conflictelor prelungite – printre cele mai vulnerabile la schimbările climatice.
Deși legăturile dintre schimbările climatice, pacea și securitatea au fost recunoscute pe scară largă, acțiunile globale din spectrul finanțării climatice trebuie încă să parcurgă drum lung pentru a ajunge la cei din zonele fragile.
Sub președinția Egiptului, summit-ul COP27 ONU privind schimbările climatice a înregistrat un acord revoluționar privind crearea unui fond pentru a răspunde la pierderi și daune, în special în țările cele mai vulnerabile la impactul climatic. De asemenea, a marcat lansarea primei inițiative legate de pace la COP, „Răspunsuri climatice pentru susținerea păcii”.
În pregătirea pentru COP28, în martie trecut, Emiratele Arabe Unite au convocat o reuniune informală a Consiliului de Securitate al ONU privind finanțarea schimbărilor climatice pentru a construi și susține pacea. Ca parte a Săptămânii sustenabilității Abu Dhabi și în calitate de președinte al COP28, Emiratele Arabe Unite au găzduit o discuție la nivel înalt despre schimbările climatice, pacea și securitatea.
Potrivit EURACTIV, unul dintre cele mai semnificative efecte ale schimbărilor climatice în comunitățile afectate de război este riscul de strămutare. Pe măsură ce dezastrele naturale, cum ar fi inundațiile, secetele și furtunile, cresc, ele vor forța oamenii să-și părăsească casele cu avertismente puțin sau deloc. UNHCR arată că degradarea mediului a făcut deja peste 20 de milioane de oameni să-și părăsească locuințele. De la Oceanul Pacific, unde țări precum Tuvalu și Kiribati se confruntă cu creșterea nivelului mării, până în Africa, unde seceta și deșertificarea dislocă comunitățile, deoarece sunt forțate să caute hrană și apă, strămutarea afectată de climă va crește doar în viitor.
Un alt impact semnificativ este pierderea mijloacelor de trai. Concurența sporită pentru resurse, cum ar fi apa și pământul, poate exacerba tensiunile sau poate duce la izbucniri de violență și insecuritate.
Potrivit ONU, până în 2050, se preconizează că mai mult de jumătate din populația lumii va trăi în regiuni cu stres hidric. Orientul Mijlociu este deosebit de vulnerabil. Lipsa de apă contribuie deja la o criză umanitară și provoacă strămutarea în Irak.
În ianuarie 2019, Organizația Internațională pentru Migrație a înregistrat aproape 15.000 de noi deplasări din cauza penuriei de apă din guvernoratele sudice ale țării și alte 12.000 din cauza secetei din noiembrie 2021.
Comitetul Internațional al Crucii Roșii a sunat un semnal de alarmă cu privire la efectul schimbărilor climatice asupra țărilor aflate în conflict, în special în Republica Centrafricană, Mali și Irak.
În plus față de aceste efecte directe, schimbările climatice pot avea un impact semnificativ asupra sănătății persoanelor care trăiesc în zonele afectate de conflicte, crescând răspândirea bolilor precum malaria și febra dengue.
O scădere a recoltelor în zone fierbinți precum Afganistan, Yemen și Sudanul de Sud a contribuit la foamete sau malnutriție. În Somalia, secetele și inundațiile frecvente, sau alunecările de teren în Republica Democratică Congo, au dus direct la o creștere a cazurilor de holeră și diaree. „Efectele politice și de securitate ale schimbărilor climatice nu pot fi supraevaluate, în special pentru zonele afectate de conflicte și este probabil să fie o sursă în creștere de violență comunală și interstatală în viitor. Cu toate acestea, programul de dezvoltare al ONU raportează că mai puțin de 2 dolari pe cap de locuitor din finanțarea climatică în țările clasificate drept extrem de fragile, de 80 de ori mai puțin decât alte țări în curs de dezvoltare”, atrage atenția Nickolay Mladenov, director general al Academiei Diplomatice Anwar Gargash (AGDA) și membru Segal Distinguished Visiting Fellow la Washington Institute for Near the Policy. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com