◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro15.10.2024

Scrisoare adresată parlamentarilor români de producătorii de pălincă…din Satu Mare

De ani și ani de zile „Federația Producătorilor De Pălincă Naturală Din Nord Vestul României” militează pentru reintroducerea distilatelor din fructe în grupa vinurilor. Reprezentanții acestei Federații, ce-și are sediul în Negrești Oaș, au bătut pe la porțile Ministerului, ale Parlamentului, au organizat întâlniri cu diverși parlamentari, mese rotunde etc. , dar nimeni n-a pus „piciorul în prag” pentru a corecta această nedreptate, care a fost demarată în 2003. Pe atunci, mai precis în 10 aprilie, s-a născut Ordinul nr. 268, care a făcut posibilă scoaterea distilatelor din grupa vinurilor și introducerea lor în grupa spirtoaselor. Au fost omise așadar prevederile Legii viei și vinului nr. 67/1997, respectiv cele ale Legii nr.244 din 29 aprilie 2002.

            Consecințele acestui „Ordin odios” au fost dezastruoase și demoralizatoare pentru producătorii de: pălincă, țuică, rachiuri din fructe, drojdie de vin, turțul de Oaș, vinars, horinca de Maramureș, tescovina etc. La vremea respectivă, prevederi valabile și în prezent, acestea s-au soldat cu: sigilarea micilor distilării sătești și transformarea lor în antrepozite fiscale și obligația de a plăti accize standard în sumă de 20-22 lei/ litru la volum alcoolic de 50 grade, de către fiecare producător, deținător de pomicultură. Conform informațiilor obținute de la “Federația Producătorilor de Pălincă Naturală”, prima măsură de modificare a legislației în domeniu a început cu Ordinul 268/10 aprilie 2003, prin intermediul căruia s-a reușit finalizarea în anul 2008, după „lupte grele” de convingere, modificarea Ordinului comun 368/13 iunie, care a fost semnat de Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății Publice și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului. Acest Ordin prevede elemente cu caracter tehnic și de identificare a tot ce înseamnă distilatele din fruncte obținute prin fermentare, distilarea și redistilarea lor în bateriile de cazane, precum și denumirea de origine a produsului tradițional românesc. „Ministerul de Finanțe nici acum nu dorește să  țină cont de Ordinul comun nr.368/13 iunie 2008, în ceea ce privește separarea grupei de accizare dintre distilatele de cereale numite spirt și distilatele din fructe numite băuturi tradițioanale românești, aplicând în continuare aceeași grupă de accizare ca și la spirt “- după cum reiese din informațiile obținute de la Federație…

            Conform Directivei 92/83 a Consiliului Europei din 19 octombrie 1992, care se referă la armonizarea structurii accizelor la alcool și la băuturi tradiționale:” Toate țările, care au aderat sau care urmează să adere la UE au dreptul să-și protejeze anumite băuturi tradiționale, zonale, naționale, specifice unor regiuni din respectiva țară membră”. De exemplu în: Franța-romul, Grecia – ouzo, Ungaria – palinka etc. Potrivit Tratatului de aderare, România a avut posibilitatea de renegociere pe capitole și subcapitole, în ceea ce privește politica agricolă comunitară, încă din anul 2015, dar acest lucru nu s-a întâmplat nici până în ziua de astăzi…

            Vă reamintim, stimați parlamentari, că modificarea legislației în vederea reintroducerii distilatelor din fructe în grupa vinurilor și scoaterea lor din grupa spirtoaselor ar fi extrem de benefică pentru 4 milioane de cetățeni din zona rurală, care ar intra în legalitate, iar pe de altă parte la bugetul consolidat al statului ar putea intra o sumă importantă de bani. În funcție de recolta de fructe, Federația a estimat o sumă de 77 milioane de euro pe an. Lupta continuă, iar producătorii de distilate din fructe speră că până la urmă se vor găsi soluțiile legislative pentru reglementarea acestei situații penibile din viața pomicultorilor români. În zona noastră, pălinca ne urmărește întreaga viață. Când se naște un copil, se adună cei apropiați, închină un pahar de pălincă, îi urează sănătate și să crească mare. La căsătorie, pălinca nu lipsește de pe masa nuntașilor, iar când semeni de-ai noștri trec la cele veșnice, se dă un colac și un pahar de pălincă celor veniți la înmormântare…Producătorii de pălincă naturală din fructe speră că aleșii poporului, marii Decidenți și toți cei care au puterea de a lua o atitudine obiectivă și înțeleaptă pentru… Măria sa Pălinca tradițională din prune, cireșe, caise, pere etc. vor găsi o soluție fericită pentru schimbarea legislației „deformate”, în bine… pentru pomicultorii din România.

Dumitru Țimerman / UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *