◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro14.07.2024

Costumul popular românesc
și Sânzienele, sărbătorite în orașul Pucioasa, jud. Dâmbovița

În perioada 24-30 iunie 2024, la Biblioteca Orășenească din localitatea Pucioasa, județul Dâmbovița a putut fi vizionată expoziția de costume populare „Poartă ie cu mândrie!”.

Aceasta a fost organizată de Biblioteca Orășenească, Centrul de Informare Turistică și Centrul Militar din Pucioasa,  cu scopul de a promova portul popular tradițional de pe Valea Ialomiței.

Costumele expuse provin din localitățile: Mănești, Runcu, Voinești, Râul Alb, Pucioasa. Majoritatea fac parte din

colecția particulară a doamnei bibliotecar Luminița Pîntea Gogioiu care a făcut și o scurtă prezentare a acestora.

Cele mai multe  sunt costume de damă, țesute în război, în diverse culori și cu modele atât geometrice, cât și florale, cu sau fără brâu. Printre exponate s-au aflat și câteva cămăși bărbătești, țesute în război, cusute cu motive florale.

În ciuda vechimii, costumele lucrate cu pasiune și talent, păstrate cu mare grijă de moștenitori, par vii, strălucitoare,  creând o impresie de sărbătoare.

În expunerea dumneaei doamna Luminița Gogioiu a menționat și câteva motive prezente, în general, pe costumele populare românești și semnificațiile lor: cercul, spirala, soarele, florile, spicul de grâu, steluțele,  ochiul, coarnele de berbec, strugurii, clopoțeii.

Reprezentative pentru zona etnografică de pe Valea Ialomiței au fost și covorul divers colorat pe care au fost expuse și câteva obiecte din ceramică, din lemn, războiul de țesut etc. Scriitoarea Flori Bungete și-a adus contribuția la realizarea acestei activități cu o legendă proprie dedicată Sânzienelor, potrivit căreia, Sânziana a fost la origine o fată orfană, săracă, foarte frumoasă. S-a îmbolnăvit foarte grav, a fost ajutată de elementele naturii și transformată de Sfânta Vineri într-o floare foarte frumoasă, care va fi sărbătorită ca Ioan Botezătorul:

„Căci între flori tu vei fi regină fără coroană!

Vei fi floarea câmpului, peste tot vei răsări,

Iar mirosul tău suav aerul va îmblânzi.

Bucurie vei aduce în sufletul celui care,

Coroniță te va pune în jurul unei icoane.

Pe cât ai fost de oropsită, tot pe-atât vei fi iubită

Și ca Ioan Botezătorul ai să fii sărbătorită!”.

În continuare legenda amintește alte aspecte legate de ritualul Sânzienelor: deschiderea cerurilor, dansul ielelor cu rolul lor benefic și malefic, punerea de flori de sânziene sub pernă de către fetele care vor să își viseze iubitul.

Activitatea de la Pucioasa este încă o dovadă a faptului că într-un oraș mic, oameni inimoși, talentați se dovedesc buni conservatori și promotori ai specificului etnografic românesc.

 

Elena Trifan /UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *