În februarie 2023, după victoriile de la Harkov și Herson, unul din patru ucraineni era convins că războiul s-ar fi terminat până la sfârșitul anului iar 80% din populație refuza orice compromis sau negociere cu Rusia. Acum, jumătate din ucraineni apreciază ca războiul se va prelungi cu mai mult de un an iar cei care doresc tratative cu dușmanul se apropie de 20%. Cifrele rezultate din sondaje pot suferi modificări pozitive în timp, dar poziția domnului Zelenski, de șef politic în țara sa, devine tot mai șubredă, cu puține șanse de reajustare la parametrii din 2023, sau chiar din 2021. Voi evoca în continuare câteva din motivele care susțin afirmația de mai sus.
Contraofensivă vs. defensivă
Unii analiști militari occidentali consideră că Ucraina ar trebui să intre în defensivă până la sfărșitul anului – chiar cedând teritorii, minime ca suprafață și importanță strategică – în fața rușilor, dar câștigând timp pentru acumularea de rezerve umane și materiale – și pregătirea unei ofensive pentru primăvara lui 2025. În parte, aceasta ar fi fost viziunea generalului Valeri Zalujnîi, înlocuit la conducerea armatei de către Zelenski, în ianuarie. Și ar mai fi fost ceva: generalul susținea cu tărie trecerea generalizată a economiei naționale pe picior de război, așa cum a făcut Stalin în 1941 cu economia sovietică sau cum a început Kremlinul încă de anul trecut. Până acum, Zelenski a evitat acest lucru temându-se că sacrificii mai mari impuse populației ar reduce nivelul de susținere a rezistenței în fața agresorului și i-ar afecta șansele în cazul în care ar fi nevoit să organizeze alegeri prezidențiale.
Domnul Zelenski mai și greșește…
Președintele ucrainean a anunțat că forțele armate ucrainene vor lansa în curând o nouă contraofensivă. Ziariștii de la Politico – publicație influentă în mediile Comisiei UE – a chestionat câțiva experți militari occidentali în legătură cu „anul de război 2024’’. Fiecare în parte a arătat că nu poate fi stabilită „o foaie de parcurs’’ a conflagrației în acest an. Toți au subliniat însă un gen de numitor comun al situației din teatrul de război cu implicații directe asupra cursului evenimentelor. În următoarele șase luni, Ucraina nu va dispune de echipamentul și resursele umane necesare unei ofensive de anvergură pe care Zelenski s-a grăbit să o anunțe. Generalul Marc Thys, fost adjunct al comandantului armatei belgiene, aprecia că ucrainenii ar avea nevoie de o perioadă de „recuperare și pregătire’’ așa cum au fost anii 1916 și 1942, în timpul celor două mari conflagrații mondiale. Problema armatei ucrainene este legată de faptul că nu și-a dovedit capacitatea de a crea poziții solide în defensivă, ori pregătirea unei alte contraofensive înseamnă menținerea stabilității frontului. La Avdiivka, de exemplu, ucrainenii au fost copleșiți, dar au părăsit frontul lăsând în urmă aproape o mie de oameni care au trebuit să se predea rușilor. A fost tactică defensivă sau lașitate? Unii experți susțin că episodul în discuție nu ar fi avut loc în acest mod cu Zalujnîi la conducere.
… chiar și în politica de înrolare
Ucraina are actualmente aproximativ un milion de oameni în haină militară, însă doar o parte dintre ei au experiența a doi ani de front. Mulți sunt în spatele liniilor și acolo vor rămâne din motive obiective, dar mai ales subiective care țin de relațiile cu șefii militari, liderii politici sau apartenența la vechile și noile clanuri din subteranul politico-economic național. Pentru moralul trupei, aceste aspecte sunt contraproductive chiar dacă armata va rămâne în defensivă pentru o vreme. În Ucraina mai trăiesc încă 10 milioane de bărbați care pot fi înrolați și tot atâtea femei. O nouă mobilizare – cum susținea Zalujnîi – ar fi fost un adevărat balon de oxigen pentru cei care nu au părăsit frontul de la începutul „operațiunii speciale’’. Generalul demis ar fi avut 500 de mii de oameni încă din decembrie 2023. Schimbarea lui este interpretată în armată drept o greșeală a șefului politic. În plus, vârsta medie a a celor de pe front este de 41- 42 de ani. Aceasta, pentru că doar cei peste 27 de ani – se vorbește de reducerea vârstei incorporabililor la 25 de ani – pot fi înrolați.Tinerii sub această vârstă reprezintă „viitorul țării, care trebuie reconstruită cu forțe proaspete’’. Real, dar întrebarea ar fi: cât mai rămâne din țara aceea până atunci? Se creează un gen de clivaj între populația care dorește continuarea conflictului până la victorie și guvernul care ezită să ceară sacrificii tuturor celor care ar trebui să le suporte.
George Miloșan
Foto: Wikipedia