Argentina s-a confruntat în 2023 cu o inflaţie apropiată de 150%, cu o recesiune care se profilează la orizont şi rezerve nete la un nivel negativ de 10 miliarde de dolari. Argentina este legată de un program de împrumut de 44 de miliarde de dolari de la FMI, care a deviat de la cursul stabilit.
În această situație de neinvidiat, ”FMI se angajează să sprijine eforturile de reducere durabilă a inflaţiei, de îmbunătăţire a finanţelor publice şi de promovare a creşterii conduse de sectorul privat”, a spus Kristalina Georgieva, directorul general al FMI.
Profanare a odihnei eterne
Mormântul fostului preşedinte argentinian, Carlos Menem (1989-1999) şi al fiului său, Carlos Jr. a fost vandalizat împreună cu alte o sută de morminte în cimitirul islamic din Buenos Aires, a anunţat pe 14 februarie 2024, Asociaţia Arabo-Islamică din Argentina (AAAI) (https://www.stiripesurse.ro/profanare-a-odihnei-eterne-mormantul-fostului-presedinte-argentinian-si-al-fiului-sau-au-fost-vandalizate.html): atacul nocturn, care a avut loc pe 12 februarie 2024, a coincis cu împlinirea a aproape trei ani de la moartea lui Menem, decedat pe 14 februarie 2021. „Infractorii au furat rame de bronz, au distrus structuri de marmură şi au furat drapelul argentinian, care era arborat deasupra locului de odihnă al fostului preşedinte şi al fiului său Carlos Menem Jr”, a indicat asociaţia într-un comunicat.
Acestea nu sunt primele atacuri asupra sitului şi ”nu pot fi tratate cu uşurinţă când vine vorba de un loc de o asemenea importanţă spirituală şi simbolică”, a subliniat preşedintele AAAI, Adalberto Assad, care a spus că timp de 20 de ani, cimitirul a fost supravegheat de jandarmerie, dar că această supraveghere a fost acum înlăturată, în pofida solicitărilor din partea comunităţii. ”Noi cerem securitate, ne trimit jandarmi două zile şi nu-i mai vedem apoi”, a mai spus Assad.
Carlos Menem, fiu al unor imigranţi musulmani sirieni, care s-a convertit la catolicism, a avut un impact profund asupra Argentinei în cursul celor două mandate la conducerea ţării, datorită politicilor sale neoliberale, opuse doctrinei clasice a peronismului. În această perioadă, el a introdus convertibilitatea monedei naționale a Argentinei, stabilind cursul de schimb peso-dolar la unu la unu. Apoi, moneda naţională a suferit o devalorizare violentă în timpul crizei economice istorice care a urmat. Actualul şef al statului, ultraliberalul Javier Milei, şi-a exprimat în trecut admiraţia pentru Menem, spunând că a fost ”cel mai bun preşedinte din Istoria Argentinei”.
Zborurile morții
Un avion din care mii de oameni au fost aruncați în Oceanul Atantic în vremea „Războiului murdar” s-a întors în Argentina (https://www.digi24.ro/stiri /externe/mapamond/zborurile-mortii-un-avion-din-care-mii-de-oameni-au-fost-aruncati-in-ocean-in-vremea-razboiului-murdar-se-va-intoarce-in-argentina-2293541, postat pe 26 martie 2023): pe vremea dictaturii militare care a condus Argentina în perioada 1976-1983 s-au organizat „zboruri ale morții” aproape săptămânal, în care au fost omorâte între 1.500 și 2.000 de persoane, iar multe dintre detaliile evenimentelor în urma cărora victimele și-au găsit sfârșitul rămân învăluite în mister: în noaptea de 14 decembrie 1977, de exemplu, trei piloți au zburat într-un avion cu turbopropulsoare timp de mai bine de o oră deasupra Oceanului Atlantic. Potrivit jurnalului de zbor, avionul a plecat fără pasageri, dar asta era o minciună: pe podeaua cabinei zăceau opt femei și patru bărbați torturați, sedați și aproape inconștienți. Două persoane din echipajul de bord au dezbrăcat victimele și au deschis ușa cu rampă din spatele avionului, apoi, au împins victimele afară, acestea căzând în Atlanticul de Sud de la mii de metri înălțime.
După o serie uimitoare de evenimente, însă, nu doar că s-a reușit identificarea piloților, care au fost între timp condamnați pentru faptele lor, dar chiar și avionul în cauză – un Short SC.7 Skyvan construit în Belfast – a fost descoperit în SUA. Avionul a fost returnat Argentinei și expus în Muzeul Memoriei dintr-un fost lagăr de exterminare din Buenos Aires, de unde victimele regimului totalitar au fost transportate cu astfel de aeronave pe ultimul lor drum: „Au fost aruncați din acest avion și nimeni nu va putea nega asta acum”.
Cecilia de Vincenti, a cărei mamă, Azucena Villafor, a murit în acel zbor, a spus că aducerea avionului în țară oferă dovada concretă împotriva adepților curentului de negare a crimelor dictaturii de atunci din Argentina: „Va face Istoria tangibilă: au fost în viață până pe 14 decembrie 1977, atunci când au fost aruncați din acest avion și nimeni nu va putea nega asta acum”, a spus Cecilia de Vincenti.
Fostul dictator, Rafael Videla și alți foști oficiali argentinieni, au fost acuzați că sunt responsabili pentru dispariția a până la 30.000 de oameni în perioada 1976-1983: spre deosebire de Brazilia și Uruguay, unde persoanele care au comis infracțiuni în numele dictaturilor din aceste țări nu au fost judecate, Argentina a judecat și condamnat în jur de 1.000 de foști ofițeri militari pentru încălcarea drepturilor Omului în timpul regimului autoritar al lui Rafael Caldera.
În total, cinci avioane Skyvans au fost folosite în „zborurile morții”: două au fost doborâte în timpul războiului pentru Insulele Malvine/Falkland împotriva Marii Britanii și celelalte trei au fost vândute – numai un singur avion dintre cele implicate în zboruruile morții a mai putut fi descoperit în SUA. Doi dintre piloți au fost condamnați în 2017, iar cel de-al treilea a murit din cauze naturale înainte să-și afle sentința: „Este o poveste plină de coincidențe incredibile”, a spus Mabel Careaga, a cărei mamă a murit în aceeași noapte fatidică. „Trupurile a cinci dintre cei doisprezece, inclusiv al mamei mele și al mamei lui De Vincenti, au fost descoperite într-un mormânt comun în 2005, acolo unde au fost îngropate ca neidentificate în 1978” după ce au fost aduse de valuri pe o plajă la câteva sute de kilometri la sud de Buenos Aires. „Când am văzut prima dată avionul în Fort Lauderdale în 2014 nu am putut să mă urc la bord”, a povestit Miriam Lewin, o supraviețuitoare a lagărelor de exterminare ale dictaturii argentiniene a lui Rafael Videla.
Emilian M. Dobrescu, UZPR
Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Foto: Wikipedia