◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024
Părintele Constantin Necula îi răspunde direct lui Cristian Tudor Popescu

Părintele Constantin Necula îi răspunde direct lui Cristian Tudor Popescu și întreabă retoric: „Un om care crede că alți oameni sunt vite și sunt vrednici de dispreț mai poate fi numit jurnalist?” Publicăm în continuare editorialul:Cu Moaștele pe superficialitate călcând…Am aflat, nu de ieri de azi, de preocuparea fundamentală pentru Scriptură a unui jurnalist-vector de imaginație (căci nu cred că Evanghelia lui Sânt N. pe care ne-a propus-o e alta decât imaginație). L-am crezut cinstit în căutare și încă mai admit că nu m-am înșelat. Ca să abată de la…

Citește mai mult

Jurnalistul român în sărbătoare

          Au trecut cinci ani de la inițiativa legislativă propusă de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) în Parlament, prezidată de președintele Doru Dinu Glăvan, aflat la al treilea mandat, pentru consacrarea legislativă a profesiei de jurnalist. Refuzăm să identificăm vreun motiv de a crede că autoritatea publică cu rol legislativ vede imaginea unui stat modern lipsită de recunoașterea statutului profesional al jurnalismului.          Elementele cheie ale dialogului dintre UZPR și Parlament rămân consensul și parteneriatul. Consensul vizează recunoașterea de către ambele tabere a zilei de 28 iunie drept Ziua…

Citește mai mult

Un jurnalist „metafizic” – Nae Ionescu

Vorbind despre personalitatea lui M. Eminescu, profesorul-academician Al. Surdu folosește un termen ce ține, azi, mai degrabă de o anomalie psihică – hiperexactitatea. Poetul însuși se consola, declarând într-o scrisoare privată: „Ich werde ticăit, adică „devin ticăit”, respectiv nehotărât, indecis, maniac. Se spune chiar că, adesea, poetul lua hotărâri sub urgența împrejurărilor, ori la sfaturile prietenilor, personal ezitând să ia decizii în probleme esențiale. Astfel de ticăieli, duc, susține profesorul Al. Surdu, la crize psihice. Pe de altă parte, hiperperseverența este calitatea geniilor, a marilor creatori, este setea de a…

Citește mai mult

Cărți ale românilor din diaspora

VERONICA PAVEL LERNER, „NETERMINATELE SECUNDE”, poeme,  Editura Vatra veche 2020 Născută la Bucureşti, Veronica Pavel Lerner emigrează în Canada în 1982, la Montreal, iar în 1997 se mută la Toronto, unde îşi desfăşoară în prezent activitatea de om de ştiinţă, editor, poet şi eseist.   Cartea „Nicolae Băciuţ în dialog cu Veronica Pavel Lerner, Oameni-Repere-Mărturii” a obţinut premiul pe 2018 al UZPR (Uniunea Ziariştior Profesionişti din România) în cadrul secţiunii „Carte de publicistică”.   A publicat mai multe volume în țară și în Canada: ·  Miniaturi de dincolo de Ocean”, Ed. Arhaeus, Buc. 2000 (proză scurtă) ·  „Gânduri printre rânduri”, Ed. Arhaeus, Buc,…

Citește mai mult

Intrarea triumfală a marelui voievod Mihai Viteazul în Alba Iulia –  1 noiembrie 1599

La 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul a intrat triumfător în Cetatea Alba Iulia, primind cheile orașului chiar din partea episcopului Demetrius Napragy.  Deşi nu a fost recunoscut de Dieta Transilvaniei decât ca un guvernator imperial, Mihai a fost conducătorul de facto al Transilvaniei. Avea încuviințarea împăratului Rudolf II care dorea să păstreze Transilvania, aflată în stare de răzvrătire, pentru obținerea independenței. Domnitorul Mihai Viteazul venea în Alba Iulia după o victorie strălucită asupra lui Andrei Bathory, în bătălia de la Șelimbăr(18/28 octombrie 1599). O localizare istorică deosebită a evenimentului de…

Citește mai mult

”Sfârșitul Europei” preconizat încă din 1958. Așteptându-i pe barbari!

Europa retrăiește ”tendințe și crize”, din care renaște de fiecare dată, tonifiată și totuși schimbată, fără să mai fie totuși la fel. Oswald Spengler prezicea încă din 1930 ”declinul occidentului”, dar nu a Europei. Albert Camus încă din 1958 prevedea sfârșitul Europei. Experiența sa de scriitor francez născut și educat în Algeria l-a făcut să înțeleagă mai bine spiritul deconstructivist, care a cuprins Europa în anii celui de-al doilea război mondial, dar și gulagul stalinist. Inițial, membru al partidului comunist algerian, din convingere naivă într-o posibilă lume mai bună, Albert…

Citește mai mult

Lumina sincerității în “Mărturisiri- De la politică la credință “ de Voichița Tulcan Macovei

Am primit cu ceva timp în urmă, încă,  trei cărți de la scriitoarea Voichița Tulcan Macovei, profesoară din Arad, un critic literar și analist cu valențe deosebite și de luat în seamă, printre care volumul “De la politică la credință-Mărturisiri “, apărut la Editura Tiparnița, Arad, 2017. dăruit soției mele cu dedicație, poeta Titina Nica Țene. Despre cărțile acestei autoare am mai scris, fiindcă am descoperit în ele talentul prin care autoarea încearcă să descopere taina de ne pătrunsă a Divinității. Citind această carte de care facem vorbire, cu multă empatie, m-a…

Citește mai mult

Ziua Naţională a Radioului – 92 de ani de la prima transmisiune în eter

Radio România marchează duminică 92 de ani de la prima transmisie în eter. „Alo, alo, aici Radio Bucureşti…” au fost primele cuvinte care s-au auzit la radio. Profesorul Dragomir Hurmuzescu, primul preşedinte al Consiliului de Administraţie al nou înfiinţatei Societăţi de Difuziune Radiotelefonică din România, este cel care a făcut acest fapt posibil. Ca recunoaştere a rolului în istoria României, Parlamentul României a adoptat, pe 24 decembrie 2019, Legea nr. 255/2019 privind instituirea zilei de 1 noiembrie ca Zi Naţională a Radioului. Din 1928, radioul public şi-a asumat o misiune…

Citește mai mult

Doru Dinu Glăvan, 50 de ani dedicați postului național de radio

O voce inconfundabilă care ne-a adus mai aproape de cele mai importante competiții sportive și nu numai, urează LA MULȚI ANI, postului național de radio. https://radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2020/11/dd-glavan-corect1.mp3 interviu de Madalina Corina Diaconu radioromaniacultural.ro

Citește mai mult

La mulți ani, Radio România!

Omniprezent, atotcuprinzător și singura sursă de informare care nu obligă ascultătorul să se oprească din ceea ce face, radioul cucerește, fascinează, captivează și destinde.La ceas aniversar, Radio România, în toate componentele sale, se poate mândri cu o istorie pe măsura personalităților care și-au pus puterea, vocația și talentul la temelia unui construct etern. Radioul românesc a lansat voci excepționale, emisiuni de mare întindere, dezbatere la cele mai înalte standarde, divertisment de cea mai bună calitate, jurnaliști de calibru, care au rămas embleme ale profesiei. Radio România a susținut națiunea, a…

Citește mai mult