Prin peste 100 de studii, articole și cărţi am prezentat zeci de acte normative în care am identificat peste 500 de cuvinte care nu sunt în DEX.
Grav este faptul că există și unele Decizii ale Curţii Constituţionale emise prin cuvinte care nu sunt în D.E.X., care nu sunt cunoscute în limba română.
Dintre acestea menţionez, cu titlu de exemplu, numai „Decizia Curţii Constituţionale nr. 568 din 20 septembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 471 alin. (2) şi alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, publicată în Monitorul Oficial nr. 204 din 14 martie 2019, în care sunt folosite cuvintele „infralegale” și „infraconstituţional”, cuvinte care nu sunt în DEX.
Euripide, încă de acum aproape 2.500 de ani, atrăgea atenţia omenirii asupra faptului că „Nu există ceva mai bun pentru stat decât legi bine alcătuite”.
La nivelul Guvernului, al Parlamentului, al Preşedintelui României, al Curţii Constituţionale (care legiferează) și al tuturor instituţiilor statului (care emit acte normative în aplicarea legilor), ar trebui să se ţină cont de faptul că o lege este bine alcătuită numai dacă se exprimă prin cuvinte (1) care sunt în DEX și (2) care ne spun cum să gândim şi să acţionăm.
Benjamin Lee Whorf (n.1897 – d.1941 e exprimat adevărul axiomatic „Cuvintele ne spun cum să gândim şi să acţionăm”, iar Socrate, încă de acum aproape 2.500 de ani, atrăgea și el atenţia omenirii asupra faptului că „Niciodată să nu scrii incorect; nu numai că insulţi gramatica, dar faci să sufere şi sufletele”. (Socrate).
Folosirea, în textul actelor normative, și în Deciziile curţii Constituţionale, a unor cuvinte neclare, confuze, interpretabile diferit, chiar contradictoriu pentru cei care trebuie să le interpreteze şi să le aplice capătă circumstanţe agravante (prin numeroasele şi gravele consecinţe negative pe care le generează în întreaga societate) şi sunt indicii ale funcţionării acestor instituţii:
1) după orice alte criterii decât criteriul valorii-muncă în angajarea şi în promovarea personalului de specialitate în aplicarea normelor de tehnică legislativă;
2) prin numeroase persoane cu grave carenţe de pregătire, de educaţie şi de gândire, ale căror neajunsuri se reflectă (se transmit) în actele normative pe care acestea le concep, le elaborează și le aprobă.
Gravele carenţe de pregătire, de educaţie, de gândire şi de bune intenţii ale autorilor unui act normativ, se transmit în serioase neajunsuri în actul normativ pe care aceştia l-au conceput, elaborat și aprobat, cu numeroase și mari neajunsuri în întreaga societate.
Cei vizaţi ar trebui să ţină cont și de sublinierea făcută de Iisus Hristos, în Matei 12:34-37, despre puterea cuvintelor noastre:
„34Pui de năpârci, cum aţi putea voi să spuneţi lucruri bune, când voi sunteţi răi? Căci din prisosul inimii vorbeşte gura. 35Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui; dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. 36Vă spun că, în ziua judecăţii, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor pe care-l vor fi rostit. 37Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină, şi din cuvintele tale vei fi osândit.”.
Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcriţa / UZPR