Multe organizații de știri s-au concentrat în ultimii ani să ajungă la audiențe din ce în ce mai volubile și mai apatice, precum și pe metode prin care să combată fenomenul evitării știrilor. O echipă de cercetători internaționali, din care au făcut parte Benjamin Toff, Ruth Palmer sau Rasmus Kleis Nielsen, a abordat această evoluție și au constatat că evitarea știrilor și consumul redus de știri nu sunt același lucru, și că majoritatea oamenilor care evită știrile consumă de fapt destul de multă informație.
Noul studiu, publicat în revista Mass Communication and Society, a chestionat aproximativ 1.000 de adulți austrieci cu privire la consumul de știri și au găsit o distincție clară între evitarea știrilor și consumul zero de știri.
Distincția de bază pe care au găsit-o experții între cei care evită știrile și consumatorii care nu se informează deloc a fost una clară: peste 70% dintre cei care evită știrile intenționat au raportat, totuși, un consum mediu sau ridicat de știri, ceea ce, potrivit autorilor, înseamnă că oamenii care evită în mod intenționat știrile și nu consumă prea mult din ele alcătuiesc de fapt un grup mic.
Nivel mai scăzut al sentimentului de datorie civică
Pe de altă parte, în ciuda acestor rezultate, cercetarea citată de niemanlab.org arată că și în cazul celor care evită știrile, și în cazul celor care nu consumă deloc informație există un nivel mai scăzut al sentimentului de datorie civică, precum și un interes politic mai scăzut. De asemenea, evitarea intenționată a știrilor a fost prezisă de vârsta mai tânără și de nemulțumirea față de negativitatea percepută a știrilor. Un consum mic de știri a fost regăsit și în rândul celor care nu au încredere în politică.
„Consumul scăzut de știri reflectă o detașare generală de mass-media și politică, în timp ce evitarea intenționată a știrilor provine din nevoia de a lua o pauză de la informațiiile împovărătoare din punct de vedere emoțional”, explică specialiștii.
Ca urmare, consumul scăzut de știri ar putea fi îmbunătățit prin creșterea încrederii, transparenței și a unei abordări mai incluzive a știrilor, în timp ce evitarea intenționată ar putea fi abordată printr-un jurnalism constructiv, care subliniază mai multă pozitivitate și arată soluții. (redacția UZPR)
Foto: unsplash.com