◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro17.04.2024

Adolescența cu bune și cu rele – generația pandemiei

Despre anii 2019-2022 vor vorbi foarte mult generațiile viitoare și, probabil, vor afla lucruri care nouă ne-au scăpat, ori ne-au rămas ascunse, voit sau nu. În această perioadă omenirea s-a confruntat cu cea mai mare criză mondială, din ultimul secol, denumită și pandemia de coronavirus, care a ucis aproape șapte milioane de oameni.

În timpul pandemiei, orele s-au desfășurat online, în cea mai mare parte, și, la un moment dat, preșcolarii, elevii din clasele mici și cei din clasele terminale erau fizic la școală. Cert este că, anul acesta, va absolvi prima generație de tineri care a început gimnaziul ori liceul în timpul pandemiei. Când vedem golurile acumulate de elevi la anumite materii, suntem tentați să dăm vina pe acele vremuri când eram online și petreceam între patru și șase ore în fața calculatorului pentru a acoperi programul de la școală. Mai mult decât atât, se mai adăugau niște ore de navigat pe internet, pentru profesori, să corecteze temele, iar pentru copii, să le efectueze.

Părerea mea este, însă, că nu vremurile ori situația neplăcută în care ne-am aflat sunt de vină, ci faptul că, atunci, unii elevi, știind că nu sunt supravegheați de părinți, își închideau camerele și microfoanele și fie se jucau, fie discutau cu restul colegilor, fie își găseau altceva de făcut și se gândeau la altceva.

Am reușit să trecem cu bine peste pandemie, am revenit fizic la școală, iar mulți dintre tinerii noștri, obișnuiți deja din acea perioadă, nu erau atenți la ore, ci tot la telefoane și la discuțiile cu alți copii, prin mesaje trimise pe diferite rețele de socializare. Așadar, nu contează dacă sunt online sau fizic la școală, contează ce fac în cadrul programului, dacă au venit să învețe ori să se joace.

La începutul lunii februarie, elevii de clasa a VIII-a au susținut o simulare a examenului de Evaluare Națională, la care rezultatele au fost foarte slabe: la limba română, procentul notelor aflate între 1 și 4,99 a fost de 26,23%, iar notele de 10 au reprezentat 0,03%; la matematică, procentul notelor situate între 1 și 4,99 a fost de 57,63%, în timp ce notele de 10 au reprezentat 0,06% din total.

După afișarea rezultatelor, mulți părinți au fost foarte nemulțumiți, dând vina pe profesori și pe timpul petrecut online, în pandemie. Cred că, dacă este să identificăm un vinovat, avem de studiat un vast complex de împrejurări și ceva mai multe persoane îndatorate să supravegheze elevii, care aveau alte preocupări când nu au venit fizic la școală și care consideră  acum că au cu totul altceva de făcut, în loc să învețe.

Nu trebuie să uităm, însă, că aceste rezultate au fost la simulare, nu la examenul propriu-zis, suntem abia în luna martie, așadar mai este timp pentru tinerii noștri să se trezească, să învețe și să repete, astfel încât, la examenul din vară, să avem rezultate bune și foarte bune. Poate că, pentru unii dintre copii, era nevoie de un imbold, iar acest duș rece a venit la momentul potrivit. Mi-aș dori enorm ca data viitoare când voi scrie despre rezultatele de la vreun examen susținut de tânăra generație, procentele să fie inversate.

 

 

Alina Ane-Maria Pripon

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *