Nou număr al revistei „Ateneu”, așa cum ne-a obișnuit, variat, cu materiale ce acoperă mai multe arii de interes, dinspre critica literară către dezbaterea unor concepte literare, rememorări, portrete, istorie literară, arte complementare. O carte pe care am reținut-o și căreia urmează să-i dedic următoarele două-trei zile este cea prezentată de Adrian Jicu („Minunata lume… rezidențială”), e vorba mai precis de romanul lui George C. Dumitru, „Rupturi”. Adrian Jicu: „În Rupturi, George C. Dumitru revizitează, inteligent și cu un umor difuz, mai vechea spaimă a omului în fața tehnologiei, convertind-o într-o satiră a lumii contemporane. Din unghiul unei categorii sociale in fashion, căreia îi înțelege mecanismele de funcționare și pe care o diagnostichează corect. Într-un roman digerabil, care nu se ridică totuși la nivelul celor anterioare”. Ce mai citim? Un mare plus pentru cronica Petronelei Apopei la volumul de poezie „Pacientul Zero” semnat de Marieta Rădoi. Admirabilă „întâlnirea” celor două, o radiografie extrem de minuțioasă, argumentată, cu idei și vagi etichete care funcționează pe deplin. Continuăm sub semnul „turnului cu ceas” cu rubrica Ozanei Kalmuski Zarea, interesată de Richard Wagner, Festivalul de la Bayreuth, implicit de conexiunile care se dezvoltă în raport cu imaginarul. În pagina realizată de Ioana Dănilă găsiți însemnări variate: „Nicolae Breban – 90!”, „Româna doctorală”, „Litere și cifre băcăuane”, „«Conexiuni culturale», la Izvorul Berheciului”, „Revista presei, în post-scriptum”.
La „vox humana” Marius Manta se oprește asupra unei cărți cu totul speciale, o apariție de lux pentru oricine este interesat de o „istorie a mentalităților”, am numit aici „Cabinetul de curiozități” de Constantin Țînteanu. Dan Perșa face o incursiune în universul liricii lui Ioan Manole, grație unui volum („Câmpiile de piatră ale Morții”) care contrastează cu orientările „de aici și acum” ale poeziei noastre. De reținut! „Poesis” de forță cu Val Mănescu („învăț să trăiesc Singur în grădinița impecabilã cu / Pink Floyd / o iubire pierdută în apă și Detergent / învăț / să spăl vasele fără tine / pe scările raiului”) și George Vigdor („N-ai cum să ieși bine / din afacerea asta numită viață. / E precum o sticlă spartă / din care se scurge vitalitatea / iar sensul se prelinge în toate direcțiile. / Ești condamnat să trăiești din pierdere: / oricum te vei pierde tu însuți / prin labirintul trecerii în altă dimensiune”). Elena Ciobanu despre un film admirabil, care naște fie gesturi de revoltă, fie de atașament total: „Poor things”. Mai consemnez: „Când Bourdieu citește «Educația sentimentală»…” (Gheorghe Iorga), „Tabiet” (Daniel Ștefan Pocovnicu), zigzag-urile „Între breviar și jurnal” (Constantin Călin), „Fluul la Gerard de Nerval (Vasile Spiridon), „Prejudecățile: infern și provocare eternă” (Ion Fercu), „Războiul lui Spartacus” (Ionel Savitescu).
Dramaturgia este circumscrisă de „Ultimele mărturii ale unui om liber de orice egoism” (Carmen Mihalache despre George Banu) și „Mistificarea în teatru lui Ion Băieșu” (Irina Nicoleta Nechifor), în timp ce mijlocul revistei ne propune pe de o parte un interviu cu Luminița Radu („Fiecare gând se găsește oglindit într-o sumă de lucrări ce s-au conturat în expoziții”) și o mini-cronică a evenimentului prilejuit de expoziția lucrărilor de la Mănăstirea Râșca, curator (același) Constantin Țînteanu. Și da, apropos, am lăsat la urmă două semnături care au căpătat greutate, pe care le aștept odată cu fiecare număr ce iese de sub tipar: e vorba de Constantin Țînteanu – „Sub semnul lui Vermeer” și Marian Sorin Rădulescu – „Spații taborice la Cinghiz Aitmatov și Andrei Tarkovski”.
Marius Manta
membru UZPR – Filiala Bacău
Foto: pixabay.com