Preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a declarat, vorbind într-un panel la Forumul Economic Mondial (WEF), de la Davos (Elveţia), desfășurat în ianuarie 2023, că nu se aşteaptă la o revenire la „normalitate” economică în 2024, în ciuda faptului că a constatat o echilibrare a anumitor date în ultimele 12 luni. Iar, Ministrul de Finanţe al Germaniei, Christian Lindner, a caracterizat la același forum, situaţia economică actuală drept ”o nouă normalitate” (https://cursdeguvernare.ro/davos-nu-vorbim-de-criza-ci-de-o-noua-normalitate.html).
Christine Lagarde a descris perioada post-pandemie drept „ciudată, extraordinară şi greu de analizat” şi a identificat trei tendinţe care au început să se normalizeze în 2023: consumul, comerţul şi inflaţia. Pandemia a dus la creșterea alarmantă a cheltuielilor şi la scăderea economiilor lumii, în timp ce comerţul global a fost, de asemenea, perturbat. În octombrie 2022, inflaţia din Zona Euro a atins 10,6%, dar a încetinit în 2023, ajungând la 2,9% în decembrie 2023, cînd am văzut începutul normalizării. Când te uiţi la consum, de exemplu, în întreaga lume… consumul este încă o forţă motrice pentru creştere, dar vântul din spate de care am beneficiat, se estompează treptat. Consumul s-a diminuat, pe măsură ce piaţa muncii a devenit ceva mai puţin strânsă, iar economiile consumatorilor s-au redus. Comerţul a fost perturbat de preferinţa consumatorilor de a cumpăra servicii faţă de bunuri în 2021 şi 2022. Dar, acum începe să crească cu adevărat şi, în octombrie 2023, am avut cifre comerciale globale care pentru prima dată în multe luni au crescut”, a spus Christine Lagarde.
Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) se aşteaptă ca tranzacţiile comerciale să crească cu 3,3% în 2024, conform unei prognoze publicate tot în octombrie 2023. Christine Lagarde a remarcat, de asemenea, încetinirea generală a inflaţiei în 2023. ”În întreaga lume, inflaţia este în scădere şi am văzut-o în noiembrie atât în inflaţia generală, cât şi în inflaţia de bază. Deci, asta este ceea ce eu numesc normalizarea pe care am observat-o în ’23”, a spus Lagarde, adăugând oarecum criptic: ”Şi poate îmi veţi da cuvântul altă dată, să vorbesc despre aceasta, că nu ne îndreptăm spre o normalitate”.
În decembrie 2023, BCE a optat să menţină dobânzile neschimbate pentru a doua oară consecutiv, schimbându-şi perspectiva faţă de inflaţie de la ”menţinerea la un nivel prea ridicat pentru prea mult timp”, la aşteptările că ”va încetini treptat în cursul anului viitor (2025 – n.n.)”.
Vorbind la acelaşi panel, directoarea generală a OMC, Ngozi Okonjo-Iweala, a fost de acord că economia „poate se îndreaptă spre normalizare”, dar ea a descris că „nu este normală, deoarece creşterea comerţului este încă sub creşterea PIB-ului”. Okonjo-Iweala a remarcat incertitudinile care fac ca prognoza să fie ”dificilă”, inclusiv conflicte geopolitice, perturbări în Marea Roşie şi alegeri din întreaga lume.
Ministrul de Finanţe al Germaniei, Christian Lindner, a caracterizat situaţia economică actuală drept „o nouă normalitate”. Vorbind în cadrul aceluiaşi panel al WEF, el a spus: „Privind ce va urma în următorii ani, OK, suntem în proces de normalizare. Aş spune că asistăm la o nouă normalitate şi 2023 marchează această nouă normalitate. Gândiţi-vă la cursa inteligenţei artificiale… gândiţi-vă la tensiunea geopolitică şi la ameninţarea fragmentării cu care va trebui să ne confruntăm în următorii ani. Nivelurile mai ridicate ale datoriilor după pandemie şi creşterea preţurilor la energie, care ne-au micşorat spaţiul fiscal pentru finanţarea transformării şi au dat perspectiva de creştere foarte mică a economiei globale. Probabil că suntem la începutul unei ere, a unor noi reforme structurale”.
Economia Germaniei – cea mai mare din Europa – s-a contractat cu 0,3% în 2023, față de 2022, a anunţat Biroul Federal de Statistică: economia germană a stagnat în trimestrul al treilea din 2023, ceea ce înseamnă că ţara a evitat cu puţin o recesiune tehnică.
Edith Mihaela Dobrescu
Emilian M. Dobrescu
Foto: pixabay.com